Skip to main content

Noțiunile „de îndată” și „termen rezonabil” în 5 minute

Sediul materiei
Art. 5 paragraf 3 CEDO - „Orice persoană arestată sau deţinută în condiţiile prevăzute de § 1 c) din prezentul articol trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii a prezentării persoanei în cauză la audiere.
Probleme legate de termene
1. Ce înseamnă de îndată?
2. Ce înseamnă termen rezonabil?
Jurisprudență CEDO cu privire la noțiunea „de îndată”
1. Brogan și alții c. Marii Britanii (1988) -> „De îndată” = standard de 4 zile maximum – Excepții de exemplu lupta anti-teroristă sau dacă o asemenea deținere este însoțită de alte garanții efective
a. Rigopoulos c. Spaniei (1999) -> Navă care transporta stupefiante, comandantul arestat, însă nava se afla în Oceanul Atlantic la 16 zile de la cel mai apropiat port (5.500 km) -> Nu există încălcare a art. 5 parag. 3
2. Pantea c. României -> Detenție provizorie din ordonanța procurorului, reclamantul ajungând în fața unui judecător după 4 luni de detenție.
i. În momentul de față, România face parte din cele 12 state ale Consiliului Europei în care intervalul de timp ce separă privare inițială de libertate a unei persoane și plasarea ei în detenție provizorie este de 24 de ore.
3. Excepții de la standardul Brogan:
a. Kandjov c. Bulgariei (2008) -> Huliganism și insultă, reținere de 3 zile și 23 de ore -> infracțiunile erau minore și nu au fost săvârșite cu violență -> Încălcare art. 5
b. Ipek c. Turcia (2009) -> Minori la data săvârșirii faptei, deținuți 3 zile și 9 ore -> încălcare art. 5
Jurisprudență cu privire la noțiunea de „termen rezonabil”
I. Când începe să curgă termenul?
a. La momentul începerii detenției efective
II. Care este momentul limită al termenului?
a. Pronunțarea unei hotărâri în primă instanță (avizul Comisiei – aducerea acuzatului în fața instanței de judecată) => O dată ce prima instanță pronunță o hotărâre de condamnare, inculpatul nu mai este considerat în detenție preventivă, ci este considerat deținut în baza unei condamnări (adică art. 5 par. 1 lit. a)
Chiar dacă Guvernul nu invocă acest argument, Curtea are datoria să observe că după sentinţa în primă instanţă a Tribunalului Militar Bucureşti din 11 noiembrie 2002, detenţia ulterioară a părţii interesate nu intră sub incidenţa art. 5 § 1 lit. c) din Convenţie, ci a art. 5 § 1 lit. a) –> Calmanovici c. României (2008)
Principii generale de apreciere a duratei rezonabile a detenției preventive
· Aprecierea caracterului rezonabil trebuie făcută în fiecare caz, în funcție de particularitățile cauzei -> Pantano c. Italiei (2003)
· Autoritățile judiciare naționale trebuie să asigure ca detenția provizorie să nu depășească o durată rezonabilă -> Letellier c. Franței (1991)
· Persistența motivelor de a bănui persoana arestată de a fi săvârșit o infracțiune, însă cu trecerea timpului ele nu mai sunt suficiente. Trebuie apreciată diligența deosebită depusă de către autoritatea națională competentă în desfășurarea procedurii -> Muller c. Franței (1997)
Motivele ce justifică detenția preventivă
· Existența și persistența unor indicii grave de vinovăție, însă nu legitimează prin ea însăși o lungă detenție preventivă
· Tulburarea în mod real a ordinii publice prin săvârșirea infracțiunii
· Riscul sustragerii de la judecată -> trebuie analizat în funcție de ansamblul elementelor, nu numai gravitatea pedepsei la care acuzatul se poate aștepta -> Mansur c. Turciei (1995)
· Perturbarea desfășurării anchetei -> Cu trecerea timpului, imperativele urmăririi penale nu mai justifică detenția celui în cauză, pentru că în mod normal, riscurile inițiale ale perturbării urmăririi penale se atenuează -> Clooth c. Belgiei (1991)
Probleme de practică internă
· Motivarea pericolului concret pentru ordinea publică.
· Motivările încheierilor de prelungire/menținere cu formulări stereotipe
A se vedea și „Jurisprudența CEDO și arestarea preventivă”, de conf. univ. dr. Cristina Rotaru
· Pronunțarea înainte de expirarea ordonanței de reținere de 24 de h – Necesară?
· Problema căilor de atac exercitate împotriva măsurilor preventive și cererilor de eliberare
Schertenleib c. Elveției (1980) -> Acuzatul se găsește în fața unei opțiuni între o pregătire aprofundată a procesului și o procedură mai rapidă (Excepție -> Actele se pot comunica în copie)
Art. 5



























Comments

Petre Cruciu said…
Salut. Imi place blogul tau. Ti-am citit articolul de pe juridice.ro, cel despre primul an la INM. Consider ca am de invatat de la tine si o sa continui sa iti urmaresc blogul .

Toate cele bune !

Petre Cruciu
Multumesc pentru aprecieri! :)

Popular posts from this blog

Materiale de studiu pentru admiterea la INM

Atunci când am scris acest articol (23.10.2010) am dorit să ajut viitorii candidați la examenul de admitere la INM prin publicarea listei cu lucrările pe care le-am folosit pentru pregătirea examenului. În urma modificării Codului civil și a Codului de procedură civilă, precum și a intrării în vigoare a noului Cod Penal și de Procedură Penală, tot mai multe persoane m-au rugat să modific lista și să indic lucrările pe care le consider ca fiind potrivite în momentul de față pentru pregătirea examenului de admitere la INM.   A se citi și Răspunsuri la întrebări frecvente   Drept Civil Noul Cod civil – este principalul material de pregătire la această materie, mai ales având în vedere modalitatea exhaustivă a reglementării, precum și modalitatea de examinare tip grilă prof. univ. dr. Gabriel Boroi și jud. drd. Carla Anghelescu – Curs de drept civil Partea Generală – Ediția 2011 – Conform Noului Cod Civil ( Cuprins ) conf. univ. dr. Răzvan Dincă – Contracte civile speciale în n

Răspunsuri la întrebări frecvente

Unul dintre motivele pentru care am făcut acest blog este acela de a răspunde, în măsura cunoștințelor, la diverse întrebări și nelămuriri. În ultima vreme, acestea au fost axate pe examenul de admitere la INM, însă nu numai. Având în vedere că întrebările au un caracter recurent, am considerat necesar să postez public răspunsurile, în așa fel încât oricine este interesat să le poată citi. Am păstrat exact modalitatea de exprimare pe care am folosit-o la momentul respectiv, nu pentru alt motiv, dar mi se pare straniu să îmi editez propriile răspunsuri. A se citi și Materiale de studiu pentru admiterea la INM 1. Cum să noile coduri pentru examenul de admitere la INM 2014? Iată întrebarea pe care o primesc din ce în ce mai des pe acest blog. Întrebarea este legitimă pentru oricine care are în față încercarea unui examen greu de admitere în profesie și, tocmai în acest moment dificil, lipsește intrumentul ”principal” de pregătire al studentului: doctrina. Problema este reală, însă nu

Scurgerea în presă a convorbirilor interceptate. Condițiile detenției pe parcursul arestării preventive a reclamantului. Menținerea în mod justificat a măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 1 an, 3 luni și 19 zile - cauza Voicu c. României

În hotărârea din data de 10 iunie 2014 pronunțată în cauza Voicu c. României (cererea nr. 22015/10), Curtea a reținut că, în data de 10 decembrie 2009, Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală împotriva reclamantului pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii de trafic de influență. În mod special, procurorul a susţinut că: (i) reclamantul a acceptat suma de 200.000 EUR de la un om de afaceri, C.C., pentru a folosi relația sa cu judecătorul F.C. din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea influențării soluției unui dosar care se afla pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în care era implicată societatea lui C.C. și o companie de stat. (ii) că ar fi acceptat bani de la M.L., sub pretextul achitării unor consultații juridice prin cabinetul său de avocatură, în scopul de a-i facilita întâlnirea cu șeful poliției pentru a discuta o anchetă în desfăşurată împotriva lui M.L. Pe data