Victor Constantinescu

Cauza C-617/10, Åklagaren c. Hans Åkerberg Fransson Situația de fapt Prin decizia din 24 mai 2007, skatteverket a aplicat domnului Åkerberg Fransson, pentru exercițiul financiar 2004, o taxă suplimentară de 35 542 SEK pentru veniturile din activitatea sa economică, de 4 872 SEK pentru TVA și de 7 138 SEK pentru contribuțiile angajatorului. Ea i‑a aplicat de asemenea, prin aceeași decizie, pentru exercițiul financiar 2005, o taxă suplimentară de 54 240 SEK pentru veniturile din activitatea sa economică, de 3 255 SEK pentru TVA și de 7 172 SEK pentru contribuțiile angajatorului. Domnul Åkerberg Fransson a fost citat la 9 iunie 2009 pentru a se prezenta în fața Haparanda tingsrätt (Tribunalul Districtului Haparanda), în cadrul unei proceduri pentru infracțiuni fiscale în formă agravată. El era învinuit că, în cuprinsul declarațiilor sale fiscale aferente exercițiilor financiare 2004 și 2005, ar fi furnizat informații inexacte care au expus trezoreria publică unor pierderi ale încasăril...

Numele meu este Dumitrescu Iulius-Cezar si sunt judecator la Curtea de Apel Suceava. In anul 2006 am fost diagnosticat cu o tumora pe creier numita astrocitom fibrilar grad II. Am fost internat si operat de urgenta de catre d-nul Profesor Ciurea la spitalul Bagdasar Arseni din Bucuresti. Am urmat apoi tratament oncologic la Spitalul Fundeni, si anume 27 de sedinte de radioterapie. Timp de 4 ani m-am simtit bine, mi-am reluat serviciul, am sustinut 2 examene de promovare, atat la Tribunalul Suceava cat si la Curtea de Apel Suceava. Viata si-a reluat cursul firesc. Am fost foarte fericit cand am aflat ca sotia mea este insarcinata si ca ne-a binecuvantat Dumnezeu cu un copil. Dar la scurt timp fericirea mi-a fost umbrita de o veste cumplita: RECIDIVA TUMORALA. A trebuit sa trec din nou prin acelasi calvar, dar de aceasta data s-a adaugat si un tratament de 9 luni de chimioterapie. Rezultatul biopsiei dadea o veste si mai urata, tumora evoluase in grad: Oligoastrocitom anaplazic gr. III....

Deși intenționam de mai mult timp, nu am reușit să scriu despre două lucrări ale dnei. jud. Mihaela Mîneran, care cred că trebuie menționate. Trebuie să declar mai înainte de toate că am avut tangențe insuficiente cu domeniul, probabil si pentru ca aprofundarea sistemelor de carte funciară nu se numără printre pasiunile mele. Cu toate acestea, exigențele unei noi reglementări civile m-au determinat să fiu mai atent la toate aparițiile în acest domeniu, motiv pentru care am cumpărat cartea din seria Comentariile Codului civil „ Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice. Cartea funciara ”. Abordarea din această lucrare consider că este una reușită pentru o persoană care caută răspunsuri rapide și cuprinzătoare. Deși cartea este una de  dimensiuni reduse, autoarea a reușit să îmbine cunoștințele teoretice necesare pentru înțelegerea instituțiilor cu practica judiciară a instanțelor naționale. Cartea poate fi mai mult asimilată unui îndreptar al practicianului, sc...

Lipsa unei anchete efective privind relele tratamente aplicate de poliţie şi încălcarea procedurii penale privind aducerea cu mandat la sediul parchetului în vederea ascultării - cauza Ghiurău c. României Încălcarea art. 3 din Convenţie întrucât autorităţile nu au desfăşurat o anchetă efectivă în privinţa acuzaţiilor reclamantului că a fost supus unor rele tratamente de către poliţişti. Încălcarea art. 5 par. 1 din Convenţie ca urmare a constatării încălcării procedurii penale privind aducerea cu mandat a reclamantului la parchet în vederea ascultării. Neîncălcarea art. 5 par. 2 din convenţie, Curtea reţinând că un interval de opt ore până la aducerea la cunoştinţa reclamantului a motivelor privării sale de libertate a respectat cerinţa promptitudinii.   Lipsa accesului la dosarul cauzei la judecarea prelungirii arestării preventive şi încălcarea principiului contradictorialităţii – cauza Cioinea c. României Încălcarea art. 5 par. 3 şi 4 din Convenţie, deoarece instanţele int...

Prevăzut în mod expres în legislația națională pentru prima data în Regulamentul Organic al Moldovei principiul non bis in idem pune în balanță două drepturi legitime din dreptul procesual penal; pe de o parte există dreptul societății exercitat prin Ministerul Public de a obține condamnarea oricărei persoane care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, iar pe de altă parte există dreptul acuzatului de a ști că procesul penal finalizat nu poate fi repus în discuție. Într-o exprimare de mare acuratețe juridică, s-a statuat [1] că o justiție care nu ar putea pune niciodată capăt unui conflict nu va avea nici prestigiu față de justițiabili, nici încrederea acestora și nici vreun folos pentru societatea juridicește organizată și chiar pentru dreptatea în sine. Spre deosebire de alte sisteme de drept [2] , principiul non bis in idem nu are o consfințire legală expresă [3] în dreptul român ci este recunoscut ca fiind efectul negativ al autorității de lucru judecat [4] . Totodată, d...

Vă anuntam publicarea numarului 3/2012 al Revistei Forumul Judecatorilor, singura revista editata de judecatorii din Romania. Reamintim ca orice judecator sau procuror poate colabora, cu articole, materiale etc., urmand pasii indicati pe site-ul revistei - www.forumuljudecatorilor.ro . Mai jos regasiti cuprinsul acestui numar.  EDITORIAL - Punte peste secole Nicolae Fleva – Magistratura noastră. Partea a II-a [republicare din România liberă nr. 2870 din 11 martie 1887] ATITUDINI Mark Grabowski – Cauzează dificultăţile tehnice de la Curtea Supremă o „neglijenţă în serviciu”? [articol în lb. engleză] Joanna Shepherd - Cântărind maximizările judecătorilor: Studii juridice empirice, Teoria opţiunii publice şi Comportamentul judiciar [articol în lb. engleză] Michael H. LeRoy – Produc alegerile partizane ale judecătorilor o justiţie inegală? Despre controlul realizat de tribunale în arbitrajele din conflictele de muncă [articol în lb. engleză] Alex Kozinski – La o p...

În hotărârea din 2 octombrie 2012 pronunţată în cauza Hulea împotriva României, nedefinitivă (cererea nr. 3341/05), reclamantul s-a plâns de refuzul autorităţilor naţionale de a-i acorda concediu parental pe motiv de apartenenţă la sexul masculin, cu toate că era angajat al armatei. Rezumatul acestei hotărâri extrem de interesante îl găsiți pe HotărâriCEDO.ro