Skip to main content

ACTA – Furtună într-un pahar cu apă

Mi s-a propus și am acceptat cu mare plăcere să îmi spun părerea despre ACTA („Anti-Counterfeiting Trade Agreement” sau „Acord Comercial de Combatere a Contrafacerii”).

Puteți citi articolul pe Businesscover.ro

Comments

Am citit cu interes articolul referitor la ACTA si chiar cautam opinii avizate care nu trag concluzii apocaliptice.

Pentru utilizatori, Internet este cea mai mare experiență globală de anarhie. Sunt persoane care au nevoie de aceasta libertate, din punctul meu de vedere virtuala, dar fiecare cu motivele sale.

Cu toate acestea nu putem ignora faptul ca se doreste ocrotirea unui drept economic. In final ce castiga consumatirii: doar siguranta si confort?
In balanta cu alte drepturi: la viata intima, libera exprimare, acces la cultura etc. se merita?

Daca este deja in vigoare o legislatie pentru protectia drepturilor de autor de ce avem nevoie si de monitorizarea directa?
@Claudiu

Mersi pentru apreciere si felicitari pentru blog-ul tău, are niște articole interesante.

Libertatea pe net văzută din perspectiva „beneficiarului” este în regulă. Trebuie însă să schimbi perspectiva și să te gândești că libertatea, chiar și pe net, trebuie limitată atunci când drepturile altuia sunt încălcate.

Așa cum considerăm că furtul unei genți trebuie urmărit și pedepsit același raționament este valabil pentru furtul din mediul virtual.

ACTA nu impune o monitorizare directă, tocmai aici a fost greșit intepretată. E mai mult un angajament al statelor și un posibil semnal de alarmă pentru cetățeni asupra unui fenomen global.

Deși există o legislație națională și europeană în materie, nu există un angajament internațional care să aibă în vedere mediul online (TRIPS nu avea în vedere internetul așa cum acesta este configurat acum) și să impună mecanisme de cooperare între state.
Just! Din punct de vedere juridic comparatia cu furtul este corecta.

De acord si cu faptul ca trebuie sa existe o cooperare internationala in acest sens pentru ca Internetul are natura asta.

Nu sustin nici faptul ca tratatul ar fi o idee gresita. Dimpotriva! As putea spune ca este un rau necesar.

Cu toate acestea as vrea si niste obligatii in seama celor care au facut lobby pentru a obtine semnarea tratatului. Asta pentru ca pe partea cealalta sunt utilizatorii de Internet, respectiv cetatenii, care nu sunt de acord cu ceea ce prevede tratatul.

E greu de gasit o solutie care sa multumeasca pe toti; cu atat mai mult cu cat actiunile unor state care au afectat utilizatorii de Internet (situatia thepirate bay, amenda de 2,5 milioane unui blogger care se considera jurnalist etc) nu imi dau incredere in viitor.

:) in loc de concluzie iti multumesc pentru aprecieri si precizez ca informatiile de aici sunt de real folos!

Cu respect,
Claudiu Dascalescu.
Monica Lupascu said…
Victor, voi fi punctuala ptr ca timpul nu imi permite. Am rugamintea sa imi raspunzi la urmatoarele intrebari:

1. daca se dorea o "imbunatatire" a efectelor juridice avute in vedere la semnarea TRISP, de ce nu a fost revizuit TRISP?

sau de ce nu este precizat in clar rolul si locul ACTA vizavi de celelalte tratate din domeniu PI?

2. daca exista deja toate instrumentele juridice pentru sanctionarea unui comportament ce incalca interesele si drepturile titularilor, de ce mai este nevoie de ACTA?

3. "Ce inseamna libertatea din perspectiva beneficiarului?" - cine sunt de fapt acesti beneficiari pe care ii ai in vedere, userii internet, consumatorii muzica, filme, software?

Multumesc!

intrebarile de mai sus pot fi inceputul unei discutii interesante. sunt convinsa ca putem avea multe de invatat dintr-o discutie in care argumentele sunt contrarii.
@Monica

Întrebarea 1 și 2

Relația cu celelalte standarde în materia proprietății intelectuale este definită în art. 3 din ACTA.

TRIPS nu a avut în vedere încălcările drepturilor de autor și conexe în mediul digital.

Nu știu de ce nu s-a revizuit TRIPS. Poate pentru a se păstra un standard existent și a-l îmbunătăți prin legislația adoptată în urma ACTA.

Întrebarea 3

Perspectiva utilizatorului este aceea că totul trebuie să fie gratis și că orice reglementare a internetului este nocivă. De asemenea, unii utilizatori mai cred că a sharui este diferit cu a fura.
Monica Lupascu said…
1. Articolul 3 la care faci trimitere nu face nicio referire la legislatia internationala ci doar la legile interne ale unei parti semnatare.
Exprimarea este oricum generala, putand purta "n" interpretari;eu nici macar nu as lua-o in considerare.

Intrebarea mea viza rolul ACTA fata de celelalte tratate, pentru ca asta este primul aspect care trebuie luat in considerare in momentul in care se doreste sau chiar se trece la o implementare.

Articolul 3 poate cel mult sa intareasca ideea ca partile vor mentine aceleasi standarde de garantare prin lege a drepturilor PI.
IN concluzie nimic despre rolul pe care il detine ACTA fata de celelalte trate internationale- asta era intrebarea.

2. Mi-ai spus ca nu s-a revizuit TRIPS pentru a se pastra standardul existent si a se imbunatati prin ACTA. :))

Este clar ca asta s-a dorit, dar este la fel de clar este ca asta trebuia evitat, mai ales cand asa numita "imbunatatire" reprezinta in fapt un conglomerat de inadvertente, exprimari vagi, terminologie generala si dispozitii contradictorii.
Si nu vreau sa amintesc punctele negre, adica prevederile care vor permite in mod clar abuzuri si incalcari ale drepturilor fundamentale.

Aceleasi standarde de care ai amintit puteau fi mentinute si in acelasi timp imbunatatite REAL prin revizuirea cadrului legislativ existent NU prin crearea unuia nou.

3. Ai spus: "Perspectiva utilizatorului este aceea că totul trebuie să fie gratis și că orice reglementare a internetului este nocivă".

- Q: stii care este primul motiv al existentei exceptiilor si limitarilor din materia drepturilor de autor? A: pentru ca protectia dreptului de autor este diferita de protectia pe brevete sau marci unde o anumita persoana poate detine exclusivitate si unde simpla similitudine poate conduce la infringement.

Q: Stii care este rostul pentru care dreptul de autor a fost si trebuie sa ramana flexibil? A: pentru ca daca nu ar fi fost asa, poate poezia s-ar fi oprit la Eminescu, orice alta incercare ulterioara de lirism nefiind altceva decat un act de incalcare a drepturilor detinute asupra operelor lui Eminescu. Flexibilitatea insemna pentru useri acces la cultura. O cultura de care are fiecare dintre noi parte, necesara oricaruia dintre noi, nu numai celor care urmaresc serialepenet.ro; ptr a putea sa facem o copie a unui program si sa ii studiem functionalitatea, ptr a putea sa reproducem un poem si sa il recitam acasa.

Un lucru este oarecum straniu; prin punctul tau de vedere te detasezi de comunitatea de useri si vorbesti de ei ca si cum nu ai fi unul dintre acestia, DESI, de ex. folosesti platforma blogger, un produs OPEN-SOURCE, care nu ar putea nici macar exista ca si concept daca protectia drepturilor de autor ar fi una excesiva si fara mentinerea unui echilibru adecvat intre interesele titularilor si cele ale publicului larg.
@Monica,

Imi cer scuze, nu am fost atent. Vezi art. 1 in care se refera la acordurile existente, inclusiv acordul TRIPS. Pentru alte dispozitii particulare a se vedea art 2 alin. 3 art. 5 lit. h, art. 8 alin. 2, art. 13, precum si paragraful 5 din preambul.

Sper ca ai in vedere varianta finala publicata pe site-ul comisiei.

Cat despre opinia mea, ai perceput in mod gresit. Este o opinie argumentata, diferita de curentul mediatic. Atat.

Popular posts from this blog

Materiale de studiu pentru admiterea la INM

Atunci când am scris acest articol (23.10.2010) am dorit să ajut viitorii candidați la examenul de admitere la INM prin publicarea listei cu lucrările pe care le-am folosit pentru pregătirea examenului. În urma modificării Codului civil și a Codului de procedură civilă, precum și a intrării în vigoare a noului Cod Penal și de Procedură Penală, tot mai multe persoane m-au rugat să modific lista și să indic lucrările pe care le consider ca fiind potrivite în momentul de față pentru pregătirea examenului de admitere la INM.   A se citi și Răspunsuri la întrebări frecvente   Drept Civil Noul Cod civil – este principalul material de pregătire la această materie, mai ales având în vedere modalitatea exhaustivă a reglementării, precum și modalitatea de examinare tip grilă prof. univ. dr. Gabriel Boroi și jud. drd. Carla Anghelescu – Curs de drept civil Partea Generală – Ediția 2011 – Conform Noului Cod Civil ( Cuprins ) conf. univ. dr. Răzvan Dincă – Contracte civile speciale în n

Răspunsuri la întrebări frecvente

Unul dintre motivele pentru care am făcut acest blog este acela de a răspunde, în măsura cunoștințelor, la diverse întrebări și nelămuriri. În ultima vreme, acestea au fost axate pe examenul de admitere la INM, însă nu numai. Având în vedere că întrebările au un caracter recurent, am considerat necesar să postez public răspunsurile, în așa fel încât oricine este interesat să le poată citi. Am păstrat exact modalitatea de exprimare pe care am folosit-o la momentul respectiv, nu pentru alt motiv, dar mi se pare straniu să îmi editez propriile răspunsuri. A se citi și Materiale de studiu pentru admiterea la INM 1. Cum să noile coduri pentru examenul de admitere la INM 2014? Iată întrebarea pe care o primesc din ce în ce mai des pe acest blog. Întrebarea este legitimă pentru oricine care are în față încercarea unui examen greu de admitere în profesie și, tocmai în acest moment dificil, lipsește intrumentul ”principal” de pregătire al studentului: doctrina. Problema este reală, însă nu

Scurgerea în presă a convorbirilor interceptate. Condițiile detenției pe parcursul arestării preventive a reclamantului. Menținerea în mod justificat a măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 1 an, 3 luni și 19 zile - cauza Voicu c. României

În hotărârea din data de 10 iunie 2014 pronunțată în cauza Voicu c. României (cererea nr. 22015/10), Curtea a reținut că, în data de 10 decembrie 2009, Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală împotriva reclamantului pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii de trafic de influență. În mod special, procurorul a susţinut că: (i) reclamantul a acceptat suma de 200.000 EUR de la un om de afaceri, C.C., pentru a folosi relația sa cu judecătorul F.C. din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea influențării soluției unui dosar care se afla pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în care era implicată societatea lui C.C. și o companie de stat. (ii) că ar fi acceptat bani de la M.L., sub pretextul achitării unor consultații juridice prin cabinetul său de avocatură, în scopul de a-i facilita întâlnirea cu șeful poliției pentru a discuta o anchetă în desfăşurată împotriva lui M.L. Pe data