Skip to main content

Îmbunătăţirea sistemului de recrutare a magistraţilor

Anul 2011 vine cu o serie de propuneri din partea CSM-ului privind recrutarea magistraților prin Institutul Național al Magistraturii cât și prin concursul celor cu 5 ani vechime într-o profesie juridică.
Prezentarea propunerilor este publică pe site-ul CSM.
În ceea ce privește admiterea în magistratură a celor cu 5 ani vechime în profesiile juridice, sistemul actual este o inconsevență logică continuă. Astfel, un avocat cu 5 ani vechime va fi numit judecător definitv în urma promovării unui concurs și a unui stagiu de pregătire de 6 luni. Și acum, o prezentare succintă a inconsecvențelor acestui sistem:
  • Deși a fost introdusă ca o modalitate excepțională de recrutare în magistratură, excepția creată a început să fie mai uzitată decât regula, concursul de admitere pentru cei cu 5 ani vechime fiind organizat de 2 ori pe an iar cel de admitere la INM o singură dată pe an.
  • Concursul este de o dificultate redusă în comparație cu cel de admitere la INM, deși este prezumat (simplu, bineînțeles) că cei cu 5 ani vechime au o pregătire mult mai bună decât absolventul fără experiență de la examenul de admitere la INM.
  • Deși concursul este mult mai ușor, candidații admiși sunt numiți judecători/procurori definitivi, calitate pe care un auditor de justiție nu o dobândește decât după o sesiune de examene, un examen de absolvire și un examen de capacitate, la 3 ani de la admiterea la INM.
  • Câți dintre cei care candidează la acest examen au experiență în instanță? Și dacă au experiență în instanță, renunță pentru că își doresc cu adevărat să devină magistrați sau pentru că nu se descurcă în avocatură?
Și lista poate continua.
Modificarea propusă pentru această modalitate de admitere este unificarea modalității de examinare și mai mult, organizarea celor două concursuri concomitent.
Admiterea în magistratură prin Institutul Național al Magistraturii vine cu modificări de substanță în structura concursului de admitere. Se întrevede că examenul de admitere la INM, sesiunea din 2012 va avea următoarea structură:
  • Test de verificare a cunoștințelor juridice (cu notă minimă de promovare 5 și pondere de 40% în media finală)
  • Test de verificare a raționamentului logic (fără prag minim și pondere de 15% în media finală)
  • Testarea psihologică
  • Proba scrisă de verificare a cunoștințelor de limbă străină (fără pondere în media finală, doar cu ADMIS/RESPINS)
  • Rezolvarea de spețe (pondere 20% în media finală)
  • Compunerea unui eseu (pondere 10% în media finală)
  • Interviul în fața comisiei de magistrați (pondere 15% în media finală)
După cum se obsevă din listă, se propune introducerea a 3 noi probe de concurs.
  1. Limba străină este o necesitate. Jurisprudența CEDO și a CJCE este obligatorie în România, așadar cunoașterea limbii engleze sau franceze nu mai poate fi privită ca un moft.
  2. Rezolvarea unor cazuri practice are șansa să fie cea mai bună modificare, totul însă depinde de cine va face spețele. Dacă vor fi promovate opinii minoritare la un examen național, cu siguranță această probă va aduce nemulțumiri și bineînțeles, multe contestații.
  3. Eseul face parte din modalitatea de examinare pentru admiterea la facultăți de drept cu prestigiu cât și la unele școli de magistratură din vest. La noi însă va fi văzută probabil ca o probă „subiectivă” (mă întreb ce examinare nu este subiectivă?) și inutilă. Iată, spre exemplificare, o reacție a unui candidat la examenul de admitere la INM „ […] insa nu inteleg de ce veleitatile prozaice ar constitui obiect al examenului, ca doar judecatorii cand motiveaza o hotarare nu recurg la hiperbole de efect sau metafore care sa le innobileze motivatia[…]”. Poate formularea structurată a unei idei ar fi utilă judecătorului? Expunerea argumentelor și modul în care poate să tragă o concluzie ar fi utilă unui judecător?
Putem conchide că propunerile sunt pozitive, rămâne de văzut cum vor fi puse în aplicare. Și mai ales când vor intra în vigoare. Momentan trebuie să așteptăm modificarea legislativă a legii 303/2004 pentru a se putea organiza examenul din septembrie 2011.

Comments

Popular posts from this blog

Materiale de studiu pentru admiterea la INM

Atunci când am scris acest articol (23.10.2010) am dorit să ajut viitorii candidați la examenul de admitere la INM prin publicarea listei cu lucrările pe care le-am folosit pentru pregătirea examenului. În urma modificării Codului civil și a Codului de procedură civilă, precum și a intrării în vigoare a noului Cod Penal și de Procedură Penală, tot mai multe persoane m-au rugat să modific lista și să indic lucrările pe care le consider ca fiind potrivite în momentul de față pentru pregătirea examenului de admitere la INM.   A se citi și Răspunsuri la întrebări frecvente   Drept Civil Noul Cod civil – este principalul material de pregătire la această materie, mai ales având în vedere modalitatea exhaustivă a reglementării, precum și modalitatea de examinare tip grilă prof. univ. dr. Gabriel Boroi și jud. drd. Carla Anghelescu – Curs de drept civil Partea Generală – Ediția 2011 – Conform Noului Cod Civil ( Cuprins ) conf. univ. dr. Răzvan Dincă – Contracte civile speciale în n

Răspunsuri la întrebări frecvente

Unul dintre motivele pentru care am făcut acest blog este acela de a răspunde, în măsura cunoștințelor, la diverse întrebări și nelămuriri. În ultima vreme, acestea au fost axate pe examenul de admitere la INM, însă nu numai. Având în vedere că întrebările au un caracter recurent, am considerat necesar să postez public răspunsurile, în așa fel încât oricine este interesat să le poată citi. Am păstrat exact modalitatea de exprimare pe care am folosit-o la momentul respectiv, nu pentru alt motiv, dar mi se pare straniu să îmi editez propriile răspunsuri. A se citi și Materiale de studiu pentru admiterea la INM 1. Cum să noile coduri pentru examenul de admitere la INM 2014? Iată întrebarea pe care o primesc din ce în ce mai des pe acest blog. Întrebarea este legitimă pentru oricine care are în față încercarea unui examen greu de admitere în profesie și, tocmai în acest moment dificil, lipsește intrumentul ”principal” de pregătire al studentului: doctrina. Problema este reală, însă nu

Scurgerea în presă a convorbirilor interceptate. Condițiile detenției pe parcursul arestării preventive a reclamantului. Menținerea în mod justificat a măsurii arestului preventiv pentru o perioadă de 1 an, 3 luni și 19 zile - cauza Voicu c. României

În hotărârea din data de 10 iunie 2014 pronunțată în cauza Voicu c. României (cererea nr. 22015/10), Curtea a reținut că, în data de 10 decembrie 2009, Direcția Națională Anticorupție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a început urmărirea penală împotriva reclamantului pentru pretinsa săvârșire a infracțiunii de trafic de influență. În mod special, procurorul a susţinut că: (i) reclamantul a acceptat suma de 200.000 EUR de la un om de afaceri, C.C., pentru a folosi relația sa cu judecătorul F.C. din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea influențării soluției unui dosar care se afla pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în care era implicată societatea lui C.C. și o companie de stat. (ii) că ar fi acceptat bani de la M.L., sub pretextul achitării unor consultații juridice prin cabinetul său de avocatură, în scopul de a-i facilita întâlnirea cu șeful poliției pentru a discuta o anchetă în desfăşurată împotriva lui M.L. Pe data