In fapt, este vorba de un sot care si-a ucis sotia si apoi s-a sinucis. Organele de urmarire penala au retinut, in urma expertizelor dactiloscopice si medico-legale, ca autorul crimei fusese sotul, numitul Aurel A. insa, din cauza ca acesta s-a sinucis, clauza a fost clasata. La deschiderea procedurii succesorale, instanta nu a aplicat art. 655 din C.Civ care reglementeaza nedemnitatea succesorala, pentru ca lipsea una dintre conditiile necesare impuse de text, condamnarea definitiva. Asadar, fratele ucigasului a putut veni la mostenire victimei.
Curtea a apreciat ca instanta nationala a facut o aplicare mecanica a textului si nu a tinut cont de imprejurarile speciale ale cauzei.
Art 655 din actual Cod Civil:
“Sunt nedemni de a succede si prin urmare exclusi de la succesiune:
- Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct
- Acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala, declarata de judecata calomnioasa
- Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei”
Art 958 din noul Cod Civil:
Art.958 – (1) Este de drept nedemnă de a moşteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de
a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea
moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă
moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns
vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2) În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este
împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia
răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei
persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul
public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.
Asadar, legiuitorul de la 1864 a inteles sa lege nedemnitatea de drept numai de o condamnare penala definitiva. Alta interpretare nici nu ar putea fi data, avand in vedere formularea clara a textului. Jurisprundeta si doctrina sunt constante in acest sens. Pentru a da curs acestei hotarari CEDO, in actualul stadiu al legislatiei, instantele nationale ar trebui sa dea hotarari impotriva legii, ceea ce nu poate fi primit.
In Noul Cod Civil, instantei civile ii este acordata posibilitatea de a constata nedemnitatea chiar si atunci cand nu intervine o hotarare de condamnare definitiva. Astfel, in cazurile prevazute de art 10 lit g CPP: decesului faptuitorului, a amnistiei antecondamnatorii si a prescriptiei raspunderii penale, instanta poate, la cerere sau din oficiu, sa constate nedemnitatea succesorala.
Comments