Victor Constantinescu

Remarcam la jumatatea anului trecut, portalul jurisprudentei initiat de jud. Adrian Neacsu, numit Jurindex. Dupa ce CSM-ul a fost deacord sa il “patroneze” am spus ca mai e doar un pas de facut pana cand hotarariile vor apararea in timp real pe portalul Jurindex.

Este din ce in ce mai evident insa ca sustinerea CSM-ului a ramas la nivel declarativ. Concludenta in acest sens este sedinta Plenului CSM de pe 17 dec 2009, care subliniaza rezistenta demna de o cauza mai buna a acestei institutii fata de orice initiativa pozitiva.

In cazul in care mai era nevoie, voi face o scurta trecere in revista a inconvenientelor publicarii hotarariilor judecatoresti in buletine de jurisprudenta vs. publicare online:

• Lipsa de actualitate – Hotararile publicate in Buletine sunt definitive si irevocabile. Insa, este de notorietate durata necesara pentru o hotarare sa ramana definitiva. Astfel, avem culegeri de decizii din 2007 aparute in 2009, sau in cel mai fericit caz, la sfarsitul anului 2008.
• Selectia hotararilor – Hotararile publicate trec printr-un proces de selectie din partea “colegiului de redactie”. Astfel, nu sunt publicate hotararile, nu putine la numar, care tradeaza lipsa de cunostiinte elementare de drept, inconsecvente in rationamentul logic sau chiar cele date impotriva legii.
• Costul – Deseori ridicat, in special la culegerile “comentate” face ca aceste carti sa fie cumparate numai de catre juristi.

Toate aceste lipsuri sunt resimtite in special de editurile care publica astfel de Buletine, cum este C.H Beck: “An după an, vânzările acestor culegeri au scăzut, fapt ce a dus la imposibilitatea de a continua publicarea. Cauza vânzărilor slabe este dată, în primul rând, de faptul că cele mai multe soluţii sunt publicate după mai bine de un an şi, de aceea, publicul cumpărător nu le mai consideră suficient de actuale.“

Proiectul Jurindex are ca baza accesul liber al oricarui cetatean la TOATE hotararile judecatoresti. Gratis. Fara restrictii.

Prin simpla dilema pe care o are CSM-ul cu privire la publicarea hotararilor online, ea invedereaza faptul ca institutia a ramas in secolul trecut si nu vrea sa faca progrese, in ciuda indemnurilor chiar din interiorul sistemul judiciar.

Inchei cu o problema: “Jurindex este la inceput, nu are un motor de cautare suficient de bun, este ca un ac in carul cu fan.”

Cautarea in zecile de numere ale Buletinului Jurisprudentei cum este?

Criticata si in Raportul Comisiei Europene privind mecanismul  de cooperare si verificare in domeniul justitiei, exceptia de neconstitutionalitate apare ca fiind cel mai greu de inlaturat obstacol legislativ in calea celeritatii proceselor.

Pe fond, exceptia este fireasca si trebuie sa fie in continuare reglementata. Insa, modul actual de reglementare, in care se suspenda de drept judecata in fata instantei de drept comun pana la solutionarea exceptiei de catre instanta de contencios constitutional, duce la abuzuri. Am mai vorbit de acest subiect cu ocazia unui articol mai vechi.

Camera Deputatilor a initiat un nou proiect in sensul eliminarii suspendarii de drept (primul fiind respins de Senat). In expunerea de motive, a fost invocat un motiv elocvent, si anume faptul ca din totul exceptiilor de neconstitutionalite invocate de la infiintarea Curtii Constitutionale (1992- iunie 2009) numai 2.82% au fost admise. Autorul propunerii pune accent, justificat, pe litigiile care izvorasc din raporturi comerciale unde lipsa de celeritate duce la o reactie in lant de neexecutare a obligatiilor.

Asadar, propunerea legislativa inlatura regimul special al exceptiei de constitutionalitate sub aspectul suspendarii de drept. Puterea de a suspenda sau nu judecata este data magistratului, care va decide motivat. Intrebarea fireasca in acest caz este, ce criterii va folosi magistratul pentru a decide suspendarea cauzei? Este oare vorba de oportunitate? De sanctionarea unui abuz de drept? Cel mai probabil va fi vorba de un calcul pragmatic al sanselor de reusita al acelei exceptii.

In acest context, avocatii vor apela din ce in ce mai putin la aceasta metoda, stiind ca nu vor mai putea sa obtina rezultatul scontat - suspendarea cauzei. Inevitabil, numarul de cauze pe rolul Curtii Constitutionale va scadea, iar rezolvarea exceptiilor va fi mult mai rapida, descurajand si mai mult introducerea exceptiilor care au ca singur scop tergiversarea procesului.

In fapt, este vorba de un sot care si-a ucis sotia si apoi s-a sinucis. Organele de urmarire penala au retinut, in urma expertizelor dactiloscopice si medico-legale, ca autorul crimei fusese sotul, numitul Aurel A. insa, din cauza ca acesta s-a sinucis, clauza a fost clasata. La deschiderea procedurii succesorale, instanta nu a aplicat art. 655 din C.Civ care reglementeaza nedemnitatea succesorala, pentru ca lipsea una dintre conditiile necesare impuse de text, condamnarea definitiva. Asadar, fratele ucigasului a putut veni la mostenire victimei.

Curtea a apreciat ca instanta nationala a facut o aplicare mecanica a textului si nu a tinut cont de imprejurarile speciale ale cauzei.

Art 655 din actual Cod Civil:

“Sunt nedemni de a succede si prin urmare exclusi de la succesiune:

1.  Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct
2. Acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala, declarata de judecata calomnioasa
3. Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei”

Art 958 din noul Cod Civil:

Art.958 – (1) Este de drept nedemnă de a moşteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de
a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea
moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă
moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns
vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2) În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este
împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia
răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei
persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul
public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

Asadar, legiuitorul de la 1864 a inteles sa lege nedemnitatea de drept numai de o condamnare penala definitiva. Alta interpretare nici nu ar putea fi data, avand in vedere formularea clara a textului. Jurisprundeta si doctrina sunt constante in acest sens. Pentru a da curs acestei hotarari CEDO, in actualul stadiu al legislatiei, instantele nationale ar trebui sa dea hotarari impotriva legii, ceea ce nu poate fi primit.

In Noul Cod Civil, instantei civile ii este acordata posibilitatea de a constata nedemnitatea chiar si atunci cand nu intervine o hotarare de condamnare definitiva. Astfel, in cazurile prevazute de art 10 lit g CPP: decesului faptuitorului, a amnistiei antecondamnatorii si a prescriptiei raspunderii penale, instanta poate, la cerere sau din oficiu, sa constate nedemnitatea succesorala.

Conform unui comunicat de presa al ICCJ, pe data de 12 octombie 2009 au fost solutionate un numar de 8 dosare in care au fost declarate recursuri in interesul legii, dintre care s-au admis 7.

In decizia nr. 26 instanta suprema a fost chemata sa se pronunte asupra aplicarii unitare a dispozitiei din CP privind la vatamarea corporala din culpa in varianta agravata si a infractiunii prevazute in OUG 195/2002 art 86 alin 1. ICCJ s-a mai pronuntat intr-o problematica asemanatoare prin RIL 1/2007 (publicat in MOF nr 81/1 feb 2008).

Astfel, Curtea a dat urmatoarea interpretare obligatorie:

Fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai, care a produs o vătămare corporală din culpă constituie, după cum urmează:

1. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai este concomitent, atât în stare de ebrietate, cât şi cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, se va reţine concurs real între infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 4¹ din Codul penal şi cea prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată;

2. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai se află în stare de ebrietate fără însă a avea o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, fapta sa constituie infracţiunea unică prevăzută de art. 184 alin. 4¹ din Codul penal.

3. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai nu se află în stare de ebrietate, dar are o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, există o pluralitate de infracţiuni sub forma concursului real între infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 3 din Codul penal şi art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 sau între art. 184 alin. 4 din Codul penal şi art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.

Se observa ca art 184 alin 4¹ retine ca subiect activ persoana “care se afla in stare de ebrietate” in timp ce art 87 din OUG 195/2002 vorbeste de persoana “care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange”. Astfel in cazul in care persoana:

1. se afla atat in stare de ebrietate constatata clinic
2. are o imbibatie alcoolica de peste 0.80 g/l
3. savarseste o vatamare corporala din culpa

Se va retine concurs real intre cele doua infractiuni. Consecinta este fireasca datorita faptului ca cele doua situatii sunt retinute de doua articole diferite si nu exista o absorbtie.

Unitatatea infractionala de la pct 2 nu ridica probleme, intrucat am vazut ca art 87 din OUG 195/2002 retine doar depasirea imbibatiei alcoolice, nefiind incident in cazul starii de ebrietate.

In ceea ce priveste punctul 3, faptul ca conducatorul autovehicului sau al tramvaiului are o imbibatie alcoolica in sange ce depaseste limita prevazuta de lege constituie o nerespectare normelor legale edictate pentru respectiva activitate (in speta OUG 195/2002). Astfel, art 87 din OUG va intra tot in concurs real, insa de aceasta data cu alin 3 sau 4 din art 184 diferenta facandu-se dupa numarul zile pentru ingrijirile medicale:

• Alin 3 pentru ingrijiri medicale ce depasesc 10 zile
• Alin 4 pentru ingrijiri medicale ce depasesc 60 de zile

De remarcat este ca nu subzista argumentele prezentate de RIL 1/2007 in ceea ce priveste uciderea din culpa, pentru ca in cazul uciderii din culpa, art. 178 alin 3 prevede ca subiect activ, persoana “avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala” care se suprapune peste art 87 alin 1 din OUG 195/2002 si creand, conform art 41 alin 3, o infractiune complexa.

Legea Insolventei Persoanei Fizice

Legea privind insolventa persoanei fizice este in dezbatere la Comisia Juridica din cadul Senatului. Puteti urmari procesul legislativ al acestei legi, initiata de profesorul nostru, Gheorghe Piperea, pe pagina Camerei Deputatilor.

Citesc in aceasta perioada un tratat de drept care seamana mai mult cu un studiu asupra naturii umane. Se cheama, in titlul lui original, “Dei delitti e delle pene”, sau in editia tradusa in franceza “Des delits et des peines”.

Desi scrisa in anul 1764, principiile acolo expuse sunt in totalitate aplicate si in in zilele noastre. Tocmai de aceea, cititorul nu poate decat sa remarce viziunea extraordinara pe care Beccaria o are in legatura cu puterea de a pedepsi, magistratii, procesul si pedepsele penale. Potrivit cu epoca iluminista, fiinta umana este centru problematicii expuse de autor, care propune, intr-un mod pragmatic si poate irealist la acea vreme, solutii pentru oprirea sau limitarea excesului de putere, in orice forma s-ar exprima el.

Cateva citate din carte:

„Dans le jugement de toute espece de delit, le juge a un syllogisme ou raisonnement a faire, dont la premier proposition ou majeure, est la loi generale, la mineure exprime l’action conforme ou contraire a la loi, la consequence, l’absolution ou la peine de l’accuse.”

„Il n’y a rien plus dangereux que l’axiome commun, „il faut prendre l’esprit de la loi” [...] L’esprit d’une loi seroit donc le resultat le resultat de la bonne ou mauvaise logique du juge. Il dependroit de sa bonne ou mauvaise digestion, de la violence de ses passion, de la foiblesse de l’accuse, des relations du magistrat avec l’offense , et des toutes les petit causes qui changent les apparance des objets dans l’esprit inconstant de l’homme.”

„Heureuse la nation ou la connaisance des lois ne seroit pas une science”

Cartea poate fi descarcata in format electronic de aici.

Cei care ati fost curiosi sa va uitati pe profilul meu, ati putut vedea faptul ca faceam parte dintr-un program desfasurat de Microsoft, numit Most Valuable Professional. Este defapt un premiu, o recunoastere din parte Microsoft pentru experti din anumite domenii care se implica intr-o anumita comunitate. Eu am primit aceasta distinctie in domeniul Security (doua dintre pasiunile mele fiind virusii de toate feluri si atacurile informatice)

Stiu, poate e ciudat ca un student la Drept sa aiba asemenea preocupari, insa initial (gimnaziu) dorinta mea era sa lucrez in informatica. Defapt, chiar si intr-un interviu pe care l-am dat destul de curand am spus ca vreau sa lucrez tot in informatica.

Lucrurile se schimba insa si mi-am dat seama treptat ca nu ma vad facand informatica toata viata. O sa ramana tot timpul un hobby, mai dezvoltat sa zicem, dar niciodata cariera.

Asadar, avand in vedere noua schimbare de optica, am decis sa ma pregatesc sustinut pentru examenul de admitere la INM, ceea ce va face aprope imposibil participarea la evenimente, sustinerea de conferinte sau alte activitati din comunitatea IT care sunt de esenta titlului de MVP. Asa ca am ales sa ies din acest program.

Nu regret insa timpul pe care l-am petrecut si lucrurile pe care le-am invatat. Am avut ocazia sa intalnesc oameni deosebiti, fiecare expert in domeniul lui si care si-au rupt din putinul timp liber pentru a ma sfatui, a-mi spune cate ceva ce nu o sa gasesc niciodata in carti.

Si cateva poze: