Tuesday, November 26, 2013

Cum să învăț noile coduri pentru examenul de admitere la INM 2014?

Iată întrebarea pe care o primesc din ce în ce mai des pe acest blog. Întrebarea este legitimă pentru oricine care are în față încercarea unui examen greu de admitere în profesie și, tocmai în acest moment dificil, lipsește intrumentul ”principal” de pregătire al studentului: doctrina.

Problema este reală, însă numai în parte. Cauza problemei este automatismul care i-a fost indus studentului pe parcursul celor patru ani de anumiți profesori, respectiv că o anumită materie se învață în primul rând din cărți și pe urmă din lege. Însă, astfel cum va observa candidatul la examenul de admitere la INM și viitorul practician, în special în materie procesuală, legea trebuie să fie primul refugiu și numai după aceea trebuie consultată doctrina.

De aceea am susținut, chiar și înaintea schimbării codurilor, că materia pentru examen, cu precădere tematica procesuală, trebuie parcursă punând accent în special asupra codului și în subsidiar asupra doctrinei. Cu atât mai mult se verifică această metodă acum, când avem două noi coduri în vigoare, asupra cărora doctrina nu s-a pronunțat sau a formulat deja 2 sau mai multe opinii contradictorii, fiind rare situațiile în care există opinii convergente.

Concluzionând, dacă ar fi să dau examenul de admitere la INM în anul 2014, aș începe pregătirea la drept civil și drept procesual civil, folosind în principal codurile și în subsidiar, cu oarecare rezervă, doctrina. Nu aș învăța folosind cele două coduri de procedură civilă adnotate și comentate existente pe piață întrucât sunt extrem de stufoase și avansează unele soluții discutabile. Cel mult aș folosi unul dintre cele două (Eu l-am ales pe cel coordonat de dl. prof. Boroi) pentru o consultare punctuală a unor instituții noi sau pentru a înțelege unele modificări importante.

Până în februarie nu aș învăța la penal sau la procedură penală, întrucât lucrurile sunt incerte în momentul de față. Din februarie se va cunoaște dacă noile coduri intră în vigoare la acel moment și forma în care vor intra în vigoare. Desigur, la acel moment vor exista și lucrări de specialitate publicate, cel puțin pentru acoperi o parte din materie. Din februarie, studentul conștiincios are suficient timp pentru a acoperi tematica de drept penal și drept procesual penal, fie ea și potrivit noilor coduri.

Saturday, September 21, 2013

Aplicarea revirimentului jurisprudențial Al-Khawaja și Tahery c. Regatului Unit și rejudecarea la nivel național a cauzei reclamantului Tahery. Cauza Bobeș c. României privind lipsa audierii reprezentantului societății prejudiciate

În cauza Al-Khawaja și Tahery c. Regatul Unit instanța europeană a avut de răspuns la întrebarea dacă regula „exclusiv sau determinant” este una absolută. Altfel spus, atunci când o condamnare se întemeiază în mod exclusiv sau determinant pe declarația unui martor pe care acuzatul nu a putut să îl confrunte, va constata Curtea în mod automat o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 par. 1 din Convenție?

Curtea a concluzionat că atunci când o declarație dată în faza urmăririi penale este citită în ședință publică, fără ca martorul să dea declarația oral în fața instanței (hearsay/ouï-dire) și fără ca acuzatul să aibă posibilitatea să interogheze martorul, iar această declarație fundamentează în mod exclusiv sau determinant soluția de condamnare, nu va exista o încălcare automată a art. 6 par. 1. Cu toate acestea, atunci când o condamnare este întemeiată într-un mod exclusiv sau determinant pe declarația unui martor absent, Curtea trebuie să supună procesul unei analize extrem de atente. Din cauza riscurilor admiterii unui asemenea mijloc de probă, vor trebui să existe suficiente garanții procedurale care să le contrabalanseze, printre care măsuri care să permită o evaluare echitabilă și justă a gradului de încredere în mijlocul de probă respectiv.

Potrivit revirimentului jurisprudențial din cauza enunțată mai sus, putem concluziona că în cazul declarațiilor martorilor care nu au putut fi interogați de către acuzat, va fi incidentă următoare schemă de analiză: (i) există un motiv întemeiat pentru absența martorului? (ii) este declarația anterioară a martorului temeiul exclusiv sau determinant pentru fundamentarea soluției de condamnare? (iii) au existat suficiente elemente de contrabalansare pentru a compensa dificultățile create în sarcina apărării prin utilizarea declarației martorului netestat în ședință publică?

În ceea ce privește cauza reclamantului Tahery, Curtea a concluzionat că în speță garanțiile procedurale nu au putut să contrabalanseze dificultățile generate apărării prin citirea declarației martorului, având în vedere că și în situația în care reclamantul ar fi dat o declarație în care nega acuzațiile, acesta era în imposibilitate de a verifica veridicitatea și gradul de încredere al declarației lui T. prin interogatoriu. În cele din urmă, T. era singurul martor care ar fi fost dispus sau capabil să spună ceea ce a văzut. Apărarea nu a fost în măsură să cheme nici un alt martor pentru a contrazice declarația dată în timpul urmăririi penale.

Articolul integral pe HotarariCEDO.ro

Tuesday, September 3, 2013

Asistența juridică a făptuitorului în cadrul actelor premergătoare din perspectiva CEDO. Reglementarea noului Cod de procedură penală.

Declarațiile date de către persoana acuzată de săvârșirea unei fapte prevăzută de legea penală constituie atât un mijloc important de exercitare a dreptului la apărare dar și o modalitate prin care persoana acuzată poate contribui la propria incriminare. Din această cauză, dreptul de a fi asistat de un apărător trebuie recunoscut încă de la prima ascultare a făptuitorului de către poliție. Acest articol își propune să analizeze modul în care este asigurată asistența juridică a făptuitorului înainte de începerea urmăririi penale, atât din perspectiva jurisprudenței naționale, cât și a standardului Convenției și a noului Cod de procedură penală, precum și consecințele nerespectării dreptului de a fi asistat de către un apărător.

The statements made by a person charged with a criminal offence represents an important means of exercising the right of the accused to defend himself but also a means by which the accused could make self-incriminating statements. That is why access to a lawyer should be provided as from the first interrogation of a suspect by the police. This paper aims to analyze the way access to a lawyer is provided to the accused before de opening of the criminal investigation, keeping in mind the national case-law, the Convention standard and the new Criminal procedure code, looking also at the consequences that can come from infringing the right to counsel of the accused.

Keywords: Access to a lawyer, police interrogation, new Criminal procedure code

Dreptul procesual penal român cunoaște o fază preliminară urmăririi penale, reglementată de art. 224 C.pr.pen., denumită faza actelor premergătoare. Deși cadrul actelor premergătoare este expres reglementat de legiuitor, fiind restrâns numai la acele acte procesuale necesare pentru începerea urmăririi penale, practica organelor de urmărire penală a extins dincolo de textul de lege cadrul actelor premergătoare, în unele situații fiind substituite întregii urmăriri penale.

Potrivit jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție,  actele premergătoare pot realiza următoarele obiective: (i) completează informaţiile organului de cercetare pentru a le aduce la nivelul unor constatări care să determine începerea urmării penale;(ii) verifică informaţiile deţinute, confirmând sau infirmând concordanţa acestora cu realităţile faptice ale cauzei; (iii) fundamentează convingerea organului de urmărire penală referitoare la soluţia de neurmărire penală, potrivit art. 228 C. proc. pen.[1]

În afară de extinderea sferei de aplicare a actelor premergătoare, în practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost ridicată problema garanțiilor procesuale care sunt oferite unei persoane bănuite de săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală care este audiată în cadrul actelor premergătoare, așadar înainte ca aceasta să aibă calitatea de învinuit sau inculpat. Înalta Curte a statuat că dispoziţiile legale care reglementează asistenţa juridică a părţilor, art. 171 – art. 173 C.pr.pen., statuează fără echivoc asigurarea acesteia, fie că este obligatorie, fie că este urmare voinţei celui asistat, în cursul urmăririi penale şi în cel al judecăţii. Prin urmare, în faza actelor premergătoare, în care conform art. 224 C. proc. pen., se strâng doar date necesare începerii urmăririi penale şi nu se administrează probe, organul de urmărire penală nu are obligaţia să asigure apărătorului participarea la activităţile judiciare pe care le întreprinde.[2]

Potrivit art. 6 par. 3 lit. c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului orice acuzat are dreptul de a se apăra el însuși sau de a fi asistat de un apărător ales de el și, în anumite condiții, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer.

În acest context, vom observa standardul Curții Europene privind asistarea făptuitorului de către apărător, momentul la care ia naștere acest drept precum și consecințele care decurg din nerespectarea dreptului garantat de art. 6 par. 3 lit. c din Convenție sub acest aspect.

Articolul integral îl găsiți în Revista Forumul Judecătorilor nr. 1/2013.


[1] I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 1390/14 aprilie 2008, www.scj.ro

[2] I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 3637/7 iunie 2006, www.scj.ro

Tuesday, July 9, 2013

Revista Forumul Judecătorilor nr. 1/2013

1016248_615056821850463_1903000696_n

Va anuntam publicarea numarului 1/2013 al Revistei Forumul Judecatorilor, singura revista editata de judecatorii din Romania.

Reamintim ca orice judecator sau procuror poate colabora (cu articole, materiale etc.), urmand pasii indicati pe site-ul revistei -www.forumuljudecatorilor.ro .

Pe facebook suntem la adresa https://www.facebook.com/RevistaForumulJudecatorilor


Iar mai jos gasiti cuprinsul acestui numar.

http://www.forumuljudecatorilor.ro/index.php/numar-curent/

Cuprins

EDITORIAL

Nicolae Bazilescu - Punte peste secole - Legiuitorul la bara justiţiei[republicare din Ziarul Curierul Judiciar nr. 13 din 16 februarie 1912, Editura Ziarului Curierul Judiciar, Bucureşti]

Gabriel Caian - Despre activism în justiţie

ATITUDINI

Mihai Şandru - Despre traducerile hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO): paradoxul accesibilităţii

Gabriel Caian - Practicile judiciare privite din perspectiva unei istorii a adevărului

Desmond Manderson - Judgment in Law and the Humanities [articol în lb. engleză]

Leandra Lederman - What do Courts Have to do with it?: The Judiciary’s Role in Making Federal Tax Law [articol în lb. engleză]

Neal K. Katyal - Foreword: Academic Influence on the Court [articol în lb. engleză]

Vasile Bozeşan, Dragoş Călin, Ionuţ Militaru - Judecător al Curţii Supreme exclus din corpul magistraţilor printr-o procedură disciplinară nelegală. Lipsa de independenţă şi imparţialitate a Consiliului Superior de Justiţie şi a instanţei de control judiciar - încălcarea art. 6 şi 8 din Convenţie - cauza Oleksandr Volkov c. Ucrainei

STUDII JURIDICE

Victor Horia Dimitrie Constantinescu - Asistenţa juridică a făptuitorului în cadrul actelor premergătoare din perspectiva CEDO. Reglementarea noului Cod de procedură penală.

Anamaria Groza - Opinie cu privire la transpunerea cauzei de la o secţie la alta, în contextul Noului Cod de procedură civilă

Dan Manea - Scurte consideraţii cu privire la interpretarea art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România

Vasile Bozeşan - Obligarea jurnaliştilor la despăgubiri pentru atingeri aduse prin presă reputaţiei, onoarei, imaginii şi vieţii private a altora. Criterii relevante pentru instanţele naţionale din perspectiva C.E.D.O.

Gabriela-Aura Fodor - Sancţionarea vrăjitoriei ca înşelăciune în lumina prevederilor articolului 9 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului

JURISPRUDENŢĂ

Din jurisprudenţa recentă a Curţii Europene a Drepturilor Omului

1. Respingerea ca vădit neîntemeiată a cererii formulate de Mugur Cristian Ciuvică în faţa CEDO cu privire la pretinsa încălcare a art. 10 din Convenţie (cu notă de Gabriel Caian)

2. Neexecutarea sau executarea cu întârziere a unor hotărâri judecătoreşti, justificată de circumstanţele particulare ale cauzei - cauza Albert şi alţi 361 reclamanţi împotriva României, decizia de inadmisibilitate din data de 8 ianuarie 2013 (cu notă de Cristina Bunea)

3. Lipsa unei divergenţe „profunde şi persistente” a practicii judiciare a instanţelor naţionale – decizia de inadmisibilitate în cauza Brînduşa Cimbru şi alţi 413 reclamanţi c. României (cu notă de Dragoş Călin)

4. Reforma sistemului de pensii. Naţionalizarea activelor fondurilor de pensii private. Opţiunea cotizanţilor unui fond privat între redirecţionarea automată către sistemul pensiilor publice sau rămânerea ca membri ai fondurilor private. Decizia de inadmisibilitate din cauza E.B. (nr. 2) c. Ungariei (cu notă de Dragoş Călin)

5. Aplicarea unei amenzi penale de 30 EUR, cu suspendare, pentru infracţiunea de ofensă adusă Preşedintelui Franţei, prin expunerea unei pancarte cu mesajul „casse toi pov’con!” (în traducere eufemistică - „dispari, nenorocitule!”), nu constituie o măsură necesară într-o societate democratică - încălcarea art. 10 din Convenţie în cauza Eon c. Franţei (cu notă de Vasile Bozeşan)

Din jurisprudenţa recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

1. Înțelegerea prin care se urmărește eliminarea unui concurent este contrară normelor de concurență chiar dacă acesta operează pe piață în mod nelegal

2. Pasagerii unui zbor cu legătură directă trebuie să fie despăgubiți în cazul în care zborul lor ajunge la destinația finală cu o întârziere egală sau mai mare de trei ore

3. Reglementarea spaniolă este contrară dreptului Uniunii întrucât împiedică instanța competentă să constate caracterul abuziv al unei clauze dintr-un contract de împrumut cu garanție imobiliară să suspende procedura de executare ipotecară începută la altă instanță

4. Publicul trebuie să aibă acces la o decizie de urbanism privind construirea unei instalaţii având consecinţe importante asupra mediului. Protecţia secretului comercial nu poate fi invocată pentru a refuza acest acces

5. O clauză atributivă de competenţă inserată într-un contract de vânzare-cumpărare al unui bun dintre un fabricant şi un cumpărător nu poate fi opusă subdobânditorului bunului decât dacă acesta şi-a exprimat consimţământul privind respectiva clauză

6. Principiul "non bis in idem" consacrat de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu se opune ca un stat membru să sancţioneze aceleaşi fapte de fraudă fiscală atât fiscal, cât şi penal, atât timp cât sancţiunea fiscală nu îmbracă un caracter penal

(selecţii și note de Anamaria Groza şi Dragoş Călin)

Din jurisprudenţa recentă în materia organizării judecătoreşti şi a statutului magistraţilor

1. Existenţa unor bănuieli privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală. Suspendarea din funcţie a unui procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Procedura de verificare şi constatare a îndeplinirii condiţiei de bună reputaţie. Percepţia observatorului obiectiv cu privire la comportamentul magistratului

2. Judecător cu grad profesional de tribunal, fost judecător financiar, ce beneficiază, de la data numirii, de salarizarea aferentă judecătorilor de curte de apel, fără însă a dobândi şi gradul de judecător de curte de apel. Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor. Respingerea cererii de înscriere la concursul pentru funcţiei de preşedinte al Curţii de Apel Bacău

3. Concursul sau examenul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor. Neîndeplinirea condiţiilor legale pentru ca urmare a faptului că magistratul în cauză a desfăşurat activitate de colaborare cu serviciile de informaţii înainte de anul 1990. Depăşirea competenţelor de Secţia pentru judecători a C.S.M. în analiza condiţiilor prevăzute de art. 48 alin. (10) din Legea nr. 303/2004, republicată

4. Participarea la şedinţele de judecată ale Î.C.C.J., în calitate de judecător, a unui procuror, al cărui decret de numire în funcţia de judecător nu fusese încă publicat în Monitorul Oficial. Rezoluţia Comisiei de disciplină pentru judecători. Imposibilitatea de a mai fi efectuată cercetarea disciplinară în calitatea de procuror, ca urmare a eliberării din funcţie, şi imposibilitatea angajării răspunderii disciplinare ca judecător, dat fiind că, la data săvârşirii faptelor, magistratul avea calitatea de procuror.

5. Plângere prealabilă formulată împotriva rezoluţiei emise de Comisia de disciplină pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, sub titlul „îndreptarea erorii materiale strecurată în cuprinsul rezoluţiei”. Lipsa de acurateţe a termenilor nu poate să aibă vreo consecinţă juridică, sub aspectul îndeplinirii condiţiei cerute pentru sesizarea instanţei, de prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ

6. Percheziţia domiciliului unui judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului. Lipsa vreunei calităţi procesuale în procesul penal. Acces la justiţie. Posibilitatea de a se plânge de vătămarea suferită în cursul unei proceduri penale care nu îl vizează, în faţa unei instanţe naţionale. Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei

7. Repartizarea sectoarelor de activitate în parchet. Act administrativ. Trecerea, pentru bunul mers al unităţii, a unui procuror în sectorul judiciar, unde actele procesuale şi procedurale întocmite nu necesită o verificare a legalităţii şi temeiniciei

8. Blocarea posturilor în condiţiile art. 22 din O.U.G. nr. 34/2009. Demersuri ale Curţii de Apel Bucureşti pentru finanţarea posturilor vacante şi deblocarea celor existente, dimensionarea schemei de personal şi stabilirea volumului optim de activitate. Acţiune în instanţă împotriva refuzului exprimat în acest sens de Guvernul României, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei. Lipsa unui exces de putere

(selecţii de Paula-Andrada Coţovanu şi Dragoş Călin)

PREZENTĂRI

Conferinţa Condamnările suferite de România la CEDO în anul 2012. Analize şi perspective, Bucureşti, 24 aprilie 2013

GREFA VESELĂ

Plângere penală împotriva unor preoți pentru înșelăciune, distrugere și vătămare corporală gravă, pe motiv că ar fi făcut vrăji care au afectat sănătatea și bunurile părților vătămate, fiind acuzați că sunt vampiri de suflete, că din momentul în care au fost în domiciliul părților vătămate „vin 3 ciori la fereastră şi le bat în geam, transformatorul electric le-a luat foc, toate lucrurile din casă trosnesc”.

Tuesday, June 18, 2013

Draftul hotărârii judecătorești comunicat avocaților. Obligația de confidențialitate. Nerespectarea obligației de către avocat.

O hotărâre pronunțată de către England and Wales Court of Appeal – Criminal Division, Regina v. Noshad Hussain, relevă o practică interesantă existentă la nivelul acelei instanțe. Astfel, înainte ca hotărârea să fie semnată de către judecători, aceasta este comunicată avocaților părților din cauza respectivă. Rolul acestei practici, astfel cum este explicată chiar în hotărârea amintită, este de a da posibilitatea profesioniștilor dreptului implicați în proces de a atrage atenția Curții asupra eventualelor erori factuale, omisiuni sau erori materiale existente în draft.
Avocații (aici includem și Ministerul Public – Crown Prosecution Service) nu au voie de divulge părților sau unei terțe persoane hotărârea Curții înainte de pronunțare. (Iar Crown Prosecution Service nu poate divulga hotărârea poliției)
Ce se întâmplă atunci când un avocat nesocotește obligația? Vă las să citiți în hotărârea menționată. Bineînțeles, întrebarea la care trebuie să medităm cu toții: cum ar funcționa o astfel de practică în sistemul nostru judiciar?

Friday, June 14, 2013

Hotararile CEDO in cauzele impotriva Romaniei - 2012 - Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile (volumul VIII)

5167a5e12713eCEDO_VOL8_2013_FATA

Deși lucrarea a fost lansată cu ceva timp în urmă, abia acum mi-a permis timpul să menționez apariția. La acest volum am avut ocazia să mă alătur unei echipe deosebite care a reușit să creeze și să susțină un proiect cu adevărat îndrăzneț: traducerea și rezumarea tuturor hotărârilor pronunțate împotriva României. Mai mult, proiectul inițial a fost extins și în forma unei baze de date și a unei reviste online, ambele sub denumirea de ”Jurisclasor CEDO”.

Mai multe detalii aici.

Vă redau mai jos nota autorilor care au contribuit la acest volum:

In urma numeroaselor condamnari ale Romaniei, in opinia publica s-a transmis cu o siguranta specifica, de catre oamenii politici, presa ori de catre reprezentanti ai autoritatilor publice, ideea ca judecatorii poarta vina exclusiva a acestor condamnari, desigur, in planul cauzalitatii fiind ultima veriga inainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazeaza pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare stiintifica amanuntita.


In aceasta lucrare am urmarit sa rezumam fiecare cauza in care Romania a fost condamnata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sa gasim autoritatile potential responsabile, necrutand in vreun fel puterea judecatoreasca, si sa observam in ce masura acestea s-au conformat si au reactionat concret, dupa pronuntarea hotararilor.
Utilitatea practica a culegerii de jurisprudenta de fata rezida in faptul ca sunt tratate  toate hotararile de condamnare pronuntate de Curtea Europeana in cauzele impotriva Romaniei, de la 1 ianuarie 2012 si pana la 31 decembrie 2012, inclusiv cele nepublicate in Monitorul Oficial al Romaniei si cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficiala la care cei interesati sa poata avea acces.

 
Rezumarea hotararilor si extragerea argumentelor relevante din motivarea Curtii, cu riscul asumat de a afecta - catusi de putin - acuratetea textului original, constituie totusi un avantaj deoarece culegerea permiterea parcurgerea in timp scurt a intregii jurisprudente CEDO si devine instrument util in biblioteca oricarui teoretician sau practician al dreptului, deziderat caruia serveste si modul in care a fost conceputa indexarea dupa cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din anul 2010.
Nu in ultimul rand, motivele expuse in analiza fiecarei spete privind autoritatile potential responsabile, desi emana de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curtii Europene, constituie un puntc de reper pentru activitatea celor obligati, in virtutea functiei sau profesiei, sa respecte sau sa garanteze drepturile si libertatile fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisa nici evolutia dreptului intern, pozitiva sau negativa, autorii indicand - acolo unde au fost identificate -consecintele hotararii, care ar trebui sa foloseasca celor interesati pentru a descoperi remediile interne actuale.
Scopul acestui studiu si metodologia aleasa au plecat tocmai de la o analiza foarte atenta a situatiei de fapt, a motivarii fiecarei hotarari pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus in final la incalcarea dreptului fundamental respectiv.


Astfel, avem la dispozitie, intr-un demers stintific si nepartinitor, o serie de concluzii si date concrete privind condamnarile Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
Multumim domnului prof. univ. dr. Mihai Sandru, coordonatorul Centrului de Studii de Drept European din cadrul Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane, care a prefatat prezenta lucrare.

Sunday, April 14, 2013

Conferința „Condamnările suferite de România la CEDO în anul 2012. Analize şi perspective”, 24.04.2013‏

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO), Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Editura Universitară organizează, în seria „Cultura dreptului european”, la data de 24 aprilie 2013, ora 14, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125

Conferinţa

Condamnările suferite de România la CEDO în anul 2012.

Analize şi perspective

Cu această ocazie va fi lansat volumul Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României – 2012. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile (vol.VIII din colecţie), publicat de Editura Universitară, care încununează eforturile depuse în ultimii 5 ani de un colectiv de tineri magistraţi pasionaţi în analiza condamnărilor suferite de România Curtea Europeană a Drepturilor Omului, găsirea autorităţilor potenţial responsabile şi observarea măsurii în care acestea s-au conformat şi au reacţionat concret, după pronunţarea hotărârilor. Utilitatea practică a culegerii de jurisprudenţă de faţă rezidă în faptul că sunt tratate toate hotărârile de condamnare pronunţate de Curtea europeană în cauzele împotriva României, de la 1 ianuarie 2012 şi până la 31 decembrie 2012, inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României şi cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficială la care cei interesaţi să poată avea acces.

Organizatorii vă mulţumesc pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. Nu se percepe taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

AGENDA CONFERINŢEI

13.45 -14.00

Primirea participanţilor

14.00 - 14.05

Deschiderea conferinţei.

Moderator: dl. prof. univ. dr. Mihai Şandru, Academia Română

14.05 - 14.20

Autorităţile potenţial responsabile pentru condamnările suferite de România în anul 2012 – prezentare generală

dl. Dragoş Călin, judecător, Curtea de Apel Bucureşti

14.20 - 14.35

Analiza statistică a hotărârilor de condamnare pronunţate în cauzele împotriva României în perioada 1994-2012. Baza de date JurisClasor CEDO (www.hotararicedo.ro)

dl. Ionuţ Militaru, judecător, Tribunalul Bucureşti

14.35 - 14.55

Apărările formulate de state. Dificultăţile întâmpinate în cauzele împotriva României

d-na Catrinel Brumar, Agentul Guvernamental al României la CEDO

14.55 - 15.10

Condiţiile în care divergenţa jurisprudenţială poate aduce atingere dreptului la un proces echitabil

d-na Alexandra Neagu, judecător, Tribunalul Bucureşti

15.10 - 15.25

Infracţiuni și contravenţii. Principiul non bis in idem în jurisprudenţa recentă a CEDO şi CJUE

dl. Victor Constantinescu, judecător, Judecătoria Alexandria

15.25 - 15.45

Libertatea de exprimare. Obligarea jurnaliştilor la despăgubiri pentru atingeri aduse prin presă reputaţiei altora. Cauza Eon c. Franţei - încălcarea art. 10 din Convenţie prin aplicarea unei amenzi penale pentru infracţiunea de ofensă adusă Preşedintelui Franţei, prin expunerea unei pancarte cu mesajul „casse toi pov’con!”

dl. Vasile Bozeşan, judecător, Judecătoria Alexandria

15.45 - 16.00

Dezbateri

Sunday, March 31, 2013

CJUE, Marea Cameră, Cauza C-617/10, Åklagaren c. Hans Åkerberg Fransson–Aplicabilitatea Cartei și interpretarea noțiunii non bis in idem

Cauza C-617/10, Åklagaren c. Hans Åkerberg Fransson

Situația de fapt

Prin decizia din 24 mai 2007, skatteverket a aplicat domnului Åkerberg Fransson, pentru exercițiul financiar 2004, o taxă suplimentară de 35 542 SEK pentru veniturile din activitatea sa economică, de 4 872 SEK pentru TVA și de 7 138 SEK pentru contribuțiile angajatorului. Ea i‑a aplicat de asemenea, prin aceeași decizie, pentru exercițiul financiar 2005, o taxă suplimentară de 54 240 SEK pentru veniturile din activitatea sa economică, de 3 255 SEK pentru TVA și de 7 172 SEK pentru contribuțiile angajatorului.

Domnul Åkerberg Fransson a fost citat la 9 iunie 2009 pentru a se prezenta în fața Haparanda tingsrätt (Tribunalul Districtului Haparanda), în cadrul unei proceduri pentru infracțiuni fiscale în formă agravată. El era învinuit că, în cuprinsul declarațiilor sale fiscale aferente exercițiilor financiare 2004 și 2005, ar fi furnizat informații inexacte care au expus trezoreria publică unor pierderi ale încasărilor legate de perceperea impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată. Decizia de aplicare a unor taxe suplimentare este motivată prin aceleași fapte de fals în declarații ca și cele reținute de Ministerul Public în procedura penală din litigiul principal.

Aplicabilitatea Cartei într-o situați pur internă

În această privință, trebuie amintit că domeniul de aplicare al cartei, în ceea ce privește acțiunea statelor membre, este definit la articolul 51 alineatul (1) din aceasta, potrivit căruia dispozițiile cartei se adresează statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii. (par. 19)

În speță, este necesar de la bun început să se sublinieze că sancțiunile fiscale și urmărirea penală care l‑au vizat sau îl vizează pe domnul Åkerberg Fransson sunt legate în parte de neîndeplinirea obligațiilor sale declarative în materie de TVA. (par. 24)

Rezultă de aici că sancțiuni fiscale și urmărirea penală pentru fraudă fiscală precum cele care l‑au vizat sau îl vizează pe învinuitul din litigiul principal din cauza inexactității informațiilor furnizate în materie de TVA constituie o punere în aplicare a articolului 2, a articolului 250 alineatul (1) și a articolului 273 din Directiva 2006/112 (anterior articolele 2 și 22 din A șasea directivă) și a articolului 325 TFUE și, așadar, a dreptului Uniunii în sensul articolului 51 alineatul (1) din cartă. (par.  27)

Faptul că reglementările naționale care servesc drept temei sancțiunilor fiscale și urmăririi penale menționate anterior nu ar fi fost adoptate pentru a transpune Directiva 2006/112 nu poate fi de natură să repună în discuție această concluzie, din moment ce prin aplicarea lor se tinde la sancționarea unei încălcări a dispozițiilor directivei menționate și se urmărește, așadar, punerea în aplicare a obligației impuse de tratat statelor membre de sancționare efectivă a comportamentelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. (par. 28)

Interpretarea elementului bis din non bis in idem

În această privință, trebuie arătat că articolul 50 din cartă nu se opune ca un stat membru să impună, pentru aceleași fapte de nerespectare a obligațiilor declarative în domeniul TVA‑ului, o combinație de sancțiuni fiscale și penale. Astfel, pentru a garanta perceperea integralității încasărilor din TVA și, prin aceasta, protecția intereselor financiare ale Uniunii, statele membre dispun de libertatea de alegere a sancțiunilor aplicabile (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 septembrie 1989, Comisia/Grecia, 68/88, Rec., p. 2965, punctul 24, Hotărârea din 7 decembrie 2000, de Andrade, C‑213/99, Rec., p. I‑11083, punctul 19, și Hotărârea din 16 octombrie 2003, Hannl‑Hofstetter, C‑91/02, Rec., p. I‑12077, punctul 17). Acestea pot, așadar, să îmbrace forma unor sancțiuni administrative, a unor sancțiuni penale sau o combinație a celor două. Doar atunci când sancțiunea fiscală îmbracă un caracter penal în sensul articolului 50 din cartă și este rămasă definitivă, se opune dispoziția menționată ca pentru aceleași fapte să se desfășoare o urmărire penală împotriva aceleiași persoane.

În continuare, trebuie amintit că, în vederea aprecierii naturii penale a sancțiunilor fiscale, sunt pertinente trei criterii. Primul este calificarea juridică a infracțiunii în dreptul intern, al doilea, natura însăși a infracțiunii, iar al treilea, natura și gradul de severitate a sancțiunii pe care persoana în cauză riscă să o suporte (Hotărârea din 5 iunie 2012, Bonda, C‑489/10, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 37). (par. 34-35)

Posibilitatea instanței de a lăsa neaplicată orice dispoziție contrară Cartei

Rezultă că dreptul Uniunii se opune unei practici judiciare care subordonează obligația instanței naționale de a lăsa neaplicată orice dispoziție contrară unui drept fundamental garantat de cartă condiției ca această contrarietate să reiasă cu claritate din textul acestei carte sau din jurisprudența aferentă, din moment ce refuză instanței naționale puterea de a aprecia pe deplin, eventual cu cooperarea Curții, compatibilitatea respectivei dispoziții cu aceeași cartă. (par. 48)

Saturday, February 9, 2013

Un strigăt de ajutor

Cezar-DumitrescuNumele meu este Dumitrescu Iulius-Cezar si sunt judecator la Curtea de Apel Suceava. In anul 2006 am fost diagnosticat cu o tumora pe creier numita astrocitom fibrilar grad II. Am fost internat si operat de urgenta de catre d-nul Profesor Ciurea la spitalul Bagdasar Arseni din Bucuresti. Am urmat apoi tratament oncologic la Spitalul Fundeni, si anume 27 de sedinte de radioterapie. Timp de 4 ani m-am simtit bine, mi-am reluat serviciul, am sustinut 2 examene de promovare, atat la Tribunalul Suceava cat si la Curtea de Apel Suceava. Viata si-a reluat cursul firesc. Am fost foarte fericit cand am aflat ca sotia mea este insarcinata si ca ne-a binecuvantat Dumnezeu cu un copil.

Dar la scurt timp fericirea mi-a fost umbrita de o veste cumplita: RECIDIVA TUMORALA. A trebuit sa trec din nou prin acelasi calvar, dar de aceasta data s-a adaugat si un tratament de 9 luni de chimioterapie. Rezultatul biopsiei dadea o veste si mai urata, tumora evoluase in grad: Oligoastrocitom anaplazic gr. III. Am reusit sa trec totusi cu ajutorul familiei, prietenilor, colegilor mei si peste aceasta cumpana a vietii. Pe 25 aprilie 2011 mi s-a nascut baietelul meu Tiberiu si de atunci am simtit ca traiesc din nou. …Dar boala nu mi-a dat un ragaz prea lung. Atunci cand copilul meu a implinit un an si 9 luni, in loc sa ma bucur de acest eveniment am primit pentru a 3-a oara o veste cumplita. Aparitia unei noi tumori INOPERABILE, care necesita de urgenta efectuarea unui tratament oncologic performant, tratament ce poate fi efectuat aici in tara doar la Clinica Gral. Tratamentul este foarte costisitor si pe aceasta cale apelez la ajutorul dumneavoastra.

Stimati colegi din toata tara, ajutati-ma va rog sa inving aceasta boala cumplita, sa lupt pentru copilul meu care este viata mea. Ajutati-ma sa fiu sanatos, sa ma bucur de orice clipa petrecuta alaturi de Tiberiu si de sotia mea, sa-mi vad copilul crescand, sa-l duc la scoala, sa-l vad cum devine om.

Pentru cei care doresc sa ma ajute afisez urmatorul cont bancar: RO94BTRL03401213397321XX, deschis pe numele DUMITRESCU IULIUS CEZAR.

Iuliu Cezar DUMITRESCU

Thursday, January 24, 2013

Comentariile Codului civil - Mihaela Mîneran–Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice. Cartea funciara

CF2

Deși intenționam de mai mult timp, nu am reușit să scriu despre două lucrări ale dnei. jud. Mihaela Mîneran, care cred că trebuie menționate.

Trebuie să declar mai înainte de toate că am avut tangențe insuficiente cu domeniul, probabil si pentru ca aprofundarea sistemelor de carte funciară nu se numără printre pasiunile mele.

Cu toate acestea, exigențele unei noi reglementări civile m-au determinat să fiu mai atent la toate aparițiile în acest domeniu, motiv pentru care am cumpărat cartea din seria Comentariile Codului civil „Publicitatea drepturilor, a actelor si a faptelor juridice. Cartea funciara”.

CF1Abordarea din această lucrare consider că este una reușită pentru o persoană care caută răspunsuri rapide și cuprinzătoare. Deși cartea este una de  dimensiuni reduse, autoarea a reușit să îmbine cunoștințele teoretice necesare pentru înțelegerea instituțiilor cu practica judiciară a instanțelor naționale.

Cartea poate fi mai mult asimilată unui îndreptar al practicianului, scrisă de către un practician, întrucât lucrarea nu păcătuiește prin explorarea unor probleme care rămân numai în plan teoretic, ci se concentrează pe acele chestiuni care au o puternică înrâurire în practica judiciară.

Autoarea a adăugat primei lucrări, o culegere de practică judiciară comentată, intitulată „Cartea funciară – Jurisprudență comentată și reglementarea din noul Cod Civil”. Hotărârile judecătorești prezentate sunt în mare parte nepublicate și tratează diverse probleme din materie, cum ar fi principiul relativității înscrierilor în cartea funciară, acțiunile în cartea funciară, căile de atac împotriva încheierilor de carte funciară și multe altele. Acolo unde a fost cazul, autoarea a adăugat comentariile sale, deseori pentru a puncta diferențele sau asemănările cu dispozițiile noului Cod Civil.

Friday, January 18, 2013

Ghiurău c. României, Cioinea c. României, Victor Atanasie Stănculescu c. României

Lipsa unei anchete efective privind relele tratamente aplicate de poliţie şi încălcarea procedurii penale privind aducerea cu mandat la sediul parchetului în vederea ascultării - cauza Ghiurău c. României

Încălcarea art. 3 din Convenţie întrucât autorităţile nu au desfăşurat o anchetă efectivă în privinţa acuzaţiilor reclamantului că a fost supus unor rele tratamente de către poliţişti.

Încălcarea art. 5 par. 1 din Convenţie ca urmare a constatării încălcării procedurii penale privind aducerea cu mandat a reclamantului la parchet în vederea ascultării.

Neîncălcarea art. 5 par. 2 din convenţie, Curtea reţinând că un interval de opt ore până la aducerea la cunoştinţa reclamantului a motivelor privării sale de libertate a respectat cerinţa promptitudinii.

 

Lipsa accesului la dosarul cauzei la judecarea prelungirii arestării preventive şi încălcarea principiului contradictorialităţii – cauza Cioinea c. României

Încălcarea art. 5 par. 3 şi 4 din Convenţie, deoarece instanţele interne nu au motivat corespunzător prelungirea măsurii arestării preventive, nu au permis apărătorilor reclamantului să studieze dosarul de urmărire penală şi au dispus prelungirea măsurii arestării preventive a reclamantului fără a pune acest lucru în discuţia părţilor.

 

Absenţa oricărui indiciu de arbitrariu în procedurile naţionale – decizia de inadmisibilitate parţială în cauzele reunite Victor Atanasie Stănculescu c. României şi Mihai Chiţac c. României

Prin decizia de inadmisibilitate parţială din 03 iulie 2012 pronunţată în cauzele reunite Stănculescu c. României (cererea nr. 22555/09) şi Chiţac c. României (cererea nr.42204/09) Curtea a respins, ca inadmisibile, plângerile reclamanţilor privind încălcarea articolelor 6 (par.1,2,3 lit. b şi d), 7, 13, 14 (coroborat cu articolele 6, 7 şi 3)  din Convenţie şi a hotărât comunicarea către Guvernul pârât a capătului de cerere referitor la încălcarea art. 6 par.1 privind durata procedurilor judiciare în faţa instanţelor naţionale.