Wednesday, December 28, 2011

Propuneri privind modificarea examenului de admitere la Institutul Național al Magistraturii

Prin Hotărârea nr. 20 din 15 decembrie 2011 a Consiliului Științific al Instiutului Național al Magistraturii au fost propuse următoarele modificări ale examenului de admitere la INM:

  • Etapa I eliminatorie - va fi compusă din două probe: verificarea raționamentului logic (30% din media primei etape) și verificarea cunoștințelor juridice (70% din media primei etape)
  • Etapa a II – Proba interviului, care va include și redactarea unui eseu
  • Media finală = 25% interviul și 75% media ponderată a primei etape eliminatorii
  • Testarea psihologică să se realizeze de către o rețea de psihologi cu care va coopera CSM-ul

Așadar, chiar dacă punctajul minim la proba raționamentului logic va rămâne 30, candidații vor fi nevoiți să acorde o atenție sporită acestei probe, întrucât are o pondere destul de mare și va departaja candidații care vor trece mai departe la proba interviului.

Consider că modificarea este una pozitivă, care deplasează într-o oarecare măsură centrul de greutate al examenului, de la proba teoretică de drept, la o modalitate mai potrivită pentru un viitor magistrat, chemat să raționeze, nu să memoreze.

De asemenea, ponderea sporită pe care o are interviul și înglobarea în această probă a unui eseu pe o temă nejuridică va ajuta comisia să interpună un filtru final eficient între candidați și calitatea de auditor de justiție.

Modificările sunt încă la nivel de propuneri, întrucât modificarea regulamentului trebuie să fie aprobată de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.  

Sunday, December 18, 2011

Săptămâna Europeană la Bordeaux

Programul s-a desfășurat în două etape: echipa franceză a venit în România pentru o săptămână, iar ulterior echipa din România a plecat în Franța unde s-a organizat „Săptămâna Europeană”, la care au participat alte 12 state europene.

Programul oficial din România a inclus prezentări realizate de auditorii de justiție pe teme precum sistemul judiciar român, mandatul european de arestare sau echipele comune de anchetă, dar și vizite la instituții publice ca Europol sau Ministerul de Justiție sau asistarea la ședințele de judecată ale Judecătoriei Sectorului 5 București.

În Franța, fiecare delegație și-a prezentat sistemul de recrutare și formare al magistraților și a organizat un proces simulat pentru a demonstra procedura din țara sa.

Principala întrebare pe care a primit-o delegația română a fost dacă cetățenii care apar în fața noastră sunt încântați de ideea că sunt judecați de magistrați atât de tineri. Întrebarea mi s-a părut firească, având în vedere că eram cei mai tineri din sală, la mică diferență față de colegii francezi. Consider că nu e nici bine și nici rău că suntem atât de tineri – este o problemă de opțiune a legiuitorului și implicit, a societății.

Pentru procesul simulat, echipa României a optat pentru un proces civil având ca obiect un divorț cu încredințare minori, fiind prezentat termenul la care a fost audiată minora în cameră de consiliu și au fost susținute concluziile pe fond. Echipa franceză și-a exprimat uimirea că procesele ce țin de dreptul familiei sunt judecate în ședință publică, întrucât în Franța acestea se judecă toate în cameră de consiliu.

În penultima zi a fost organizat un concurs amical de cunoștințe generale de geografie și dreptul uniunii europene. Echipa României, reprezentată în concurs de Veronica Sîrbu, a câștigat primul loc, după ce a eliminat în finală echipa Olandei.

În schimbul de opinii cu privire la diferite probleme de drept, am observat că indiferent de sistemul juridic, toți ne întâlnim cu aceleași provocări numai modul în care le adresăm diferă de la o țară la alta.

De asemenea, cu privire la programul de formare inițială din cadrul Ecole Nationale de la Magistrature, am putut observa un caracter mult mai pragmatic al formării decât cel de la noi. Parafrazând un formator francez, la școala de magistratură nu se învață drept. Astfel, am putut observa în orarul auditorilor francezi ore de formare cu psihiatri și psihologi având ca subiect diverse tipuri de infracțiuni și modalitățile de individualizare a pedepselor. De asemenea, există module dedicate expertizelor judiciare, care acoperă majoritatea tipurilor de expertiză care pot fi administrate în procese penale și civile. Se pune accent pe tipul de expertiză necesar în funcție de obiectul judecății, pe modul de interpretare și de folosire al acesteia, precum și pe obiectivele care ar putea fi stabilite.

Totodată, auditorii francezi participă la aproximativ 2 procese simulate pe săptămână în materie civilă și penală.

Dincolo de programul oficial, esența schimbului de experiență a fost programul neoficial.

Am cunoscut oameni deosebiți, cu care puteai să treci dincolo de discuțiile pe diverse probleme de drept și cu care am legat prietenii care cred că vor dura în timp, depășind distanța dintre cele două țări.

Consider că oricine ar avea de câștigat de pe urma unei asemenea experiențe, nu neapărat pentru cunoștințele profesionale acumulate, ci pentru posibilitatea de a lua contact cu modalități diferite de gândire și de abordare a unor probleme. Altfel spus, pentru a scoate capul din acvariu și a vedea un pic oceanul.

Se zice că o poză face cât o mie de cuvinte, așa că…

clip_image002

Thursday, December 1, 2011

Cauza Andrei Iulian Roşca c. României - Renunţarea inculpatului la cererea de ascultare a unor martori şi înlăturarea motivată de către instanţă a depoziţiei unor martori ce şi-au schimbat declaraţiile nu au încălcat dreptul la un proces echitabil

Curtea a apreciat în hotărârea din 3 mai 2011 pronunţată în cauza Andrei Iulian Roşca împotriva României că prin declarația făcută de către reclamant, prin intermediul avocatului său, în fața jurisdicției competente, că nu înțelege să își mențină cererea de audiere a celor doi martori, acesta s-a expus în mod conștient riscului unei condamnări întemeiate pe declarațiile celor doi martori.

Curtea a observat, de asemenea, că instanțele naționale au înlăturat într-o manieră motivată declarațiile prin care unii martori au revenit asupra depozițiilor anterioare. Trebuie subliniat că nimic nu probează că martorii au fost constrânși de către organele de cercetare penală pentru a da declarațiile respective. În special, Curtea notează că niciunul dintre martorii respectivi nu a depus plângere penală la parchet pentru utilizarea violențelor, amenințărilor sau a oricăror alte metode de constrângere în scopul strângerii probelor, infracțiunea fiind prevăzută de dispozițiile interne.

Articolul integral îl puteți accesa gratuit pe HotarariCedo.