Victor Constantinescu

Schimbari sub aspectul conditiilor generale

In actualul Cod de procedura penala (CPP) art 136 defineste scopul general al masurilor preventive in ansamblul lor. Acest articol a fost completat in Noul Cod de Procedura Penala (NCPP) prin aducerea unor conditii speciale la rangul de conditii generale. Astfel, conditia specifica de la art 143 CPP: “daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala” devine in NCPP “probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune”. Insa, acestei conditii ii este atasata o conditie care trebuie indeplinita cumulativ: “daca sunt necesare in scopul asigurarii unei bune desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului sau inculpatului […] ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”. Asadar judecatorul se va aprecia daca probele genereaza suspiciunea rezonabila si daca avem una dintre cele 3 situatii din citatul precedent.

Masura arestarii preventive a fost explicit definita ca o masura de exceptie, putand fi luata in cazul in care celeltalte masuri nu pot atinge scopul general definit mai sus. Legiuitorul a dat astfel o consfintire legislativa doctrinei, constante in acest sens.

Calitatea de invinuit a fost inlocuita cu cea de suspect, acesta ramanand in afara participantiilor la procesul penal. In CPP este reglementata procedura de arestare prevenitva fata de invinuit pentru 10 zile, fara posibilitatea prelungirii. In NCPP, din art 202 alin 3 rezulta ca fata de suspect nu se poate lua masura arestarii preventive, ci numai fata de inculpat.

Schimbari sub aspectul procedurii

Procedura arestarii preventive este schimbata pentru a reflecta introducerea functiei de judecator de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara despre care am mai vorbit aici. Reglementarea este insa facuta “in oglinda” procedura si termenele ramanand aproape la fel, indiferent de faza in care se ia masura arestarii preventive.

Astfel, competenta de solutionare revine judecatorului de drepturi si libertati (in timpul urmaririi penale), judecatorului de camera preliminara (in procedura camerei preliminare) sau instantei de judecata (in faza de judecata) de la instanta careia i-ar reveni judecarea cauzei in prima instanta, instanta corespunzatoare in grad de la locul de retinere (in CPP este prevazut termenul de detentie), locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procuroul care a intocmit propunerea.

Contestatiile impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive pot fi formulate in termen de 48h (fata de 24h in CPP) si se solutioneaza in termen de 5 zile. Se remarca abrogarea dublei limite prezente in CPP : 48 de h pentru invinuit si 3 zile pentru inculpat si instituirea unui singur termen.

“La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.”

Citeam articolul dl senator Iulian Urban si imediat cum am vazut “In atare conditii, cred ca magistratii sunt aproape de realizarea chintei royale in conflictul lor cu puterea executiva.” m-am gandit ca protestul magistratilor seamana mai mult cu un joc de sah decat cu unul de poker.

Desi nu am mai jucat de ceva vreme, imi aduc aminte cateva principii ale jocului de sah:

1. Momentul atacului decisiv este tot timpul crucial. Sa ne gandim un pic: ne aflam in ultimul an de monitorizare din partea UE (teoretic) si intr-un an in care au loc alegeri prezidentiale
2. Ceasul este folosit impotriva adversarului pentru ca puterea executiva este presata de FMI si de alegeri. Nu cred ca isi doreste cineva instante blocate in noiembrie sau, si mai rau, magistrati care refuza sa participe la supravegherea alegerilor (probabil o instituie similara cu “politia instantei”)
3. Magistratii au ocupat centrul de la deschidere, chiar daca mai greu. Initial, nebagati in seama, s-au prins repede ca oamenii nu inteleg decat atunci cand sunt constransi sa o faca. Declansarea, de o saptamana, a blocarii instantelor a ridicat unele semnale de alarma in randul executivul care a realizat, poate, ce scandal a declansat. Si presa, alteori potrivnica si mailitioasa la adresa magistratilor a inceput sa publice articole si intervieuri care releva greutatile profesiei de magistrat, nu numai salariile “nesimtite”

Ramane de vazut daca e sah mat…

Am vazut din cautarile de pe Google ca multa lume ajunge pe blog-ul meu cu aceasta intrebare.

Atunci cand am vorbit de noile coduri nu am specificat data intrarii lor in vigoare, si asta pentru mai multe motive.

Art. 446 Intrarea în vigoare

(1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru
punerea în aplicare a acestuia, cu excepţia dispoziţiilor alin.(2) şi (3), care intră în
vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentului cod.
(2) Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare şi Legea nr.
294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591
din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.
(3) În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod, Guvernul va
supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a
Codului Penal.

• La o citire neatenta a texului, ai putea crede ca intrarea in vigoare se va petrece in 12 luni. Nimic mai fals. Legea de punerea in aplicare este un act normativ cu caracter tehnic care va trebui creat de aceleasi sub-comisii care au redactat Codurile. Aceasta lege de aplicare va trebui supusa Parlamentului spre adoptare in termen de 12 luni de la promulgarea Codurilor substantiale si in acea lege se va specifica expressis verbis data de intrare in vigoare a codurilor

• Codurile penal si civil sunt gandite sa functioneze impreuna cu alte doua coduri, Procedura civila si penala. Modificarile de substanta, defapt, sunt realizate in aceste coduri de procedura, cum am mai spus si cu alta ocazie. Aceste coduri de procedura abia au intrat in dezbaterea sub-comisiilor parlamentare (aceleasi care au facut si codurile substantiale). Deci, nu cred ca vom avea o forma finala pana de Sarbatori si, avand in vedere amplitudinea modificarilor, nu cred ca putem vorbi de o punere in aplicare inainte de 2011. Altii mai avizati decat mine spun cel mai devreme la jumatatea lui 2011.

Asadar, raspunsul la intrebarea din titlu este unul tipic pentru mediul juridic: “Depinde”