Saturday, December 12, 2009

Nedemnitate succesorala. Velcea si Mazare vs. Romania. CEDO 64301/01

In fapt, este vorba de un sot care si-a ucis sotia si apoi s-a sinucis. Organele de urmarire penala au retinut, in urma expertizelor dactiloscopice si medico-legale, ca autorul crimei fusese sotul, numitul Aurel A. insa, din cauza ca acesta s-a sinucis, clauza a fost clasata. La deschiderea procedurii succesorale, instanta nu a aplicat art. 655 din C.Civ care reglementeaza nedemnitatea succesorala, pentru ca lipsea una dintre conditiile necesare impuse de text, condamnarea definitiva. Asadar, fratele ucigasului a putut veni la mostenire victimei.

Curtea a apreciat ca instanta nationala a facut o aplicare mecanica a textului si nu a tinut cont de imprejurarile speciale ale cauzei.

Art 655 din actual Cod Civil:

Sunt nedemni de a succede si prin urmare exclusi de la succesiune:

  1.  Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct
  2. Acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala, declarata de judecata calomnioasa
  3. Mostenitorul major care, avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei”

Art 958 din noul Cod Civil:

Art.958 – (1) Este de drept nedemnă de a moşteni:
a) persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de
a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
b) persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea
moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă
moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns
vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2) În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este
împiedicată prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia
răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3) Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei
persoane interesate sau din oficiu de către instanţa de judecată ori de către notarul
public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă nedemnitatea.

Asadar, legiuitorul de la 1864 a inteles sa lege nedemnitatea de drept numai de o condamnare penala definitiva. Alta interpretare nici nu ar putea fi data, avand in vedere formularea clara a textului. Jurisprundeta si doctrina sunt constante in acest sens. Pentru a da curs acestei hotarari CEDO, in actualul stadiu al legislatiei, instantele nationale ar trebui sa dea hotarari impotriva legii, ceea ce nu poate fi primit.

In Noul Cod Civil, instantei civile ii este acordata posibilitatea de a constata nedemnitatea chiar si atunci cand nu intervine o hotarare de condamnare definitiva. Astfel, in cazurile prevazute de art 10 lit g CPP: decesului faptuitorului, a amnistiei antecondamnatorii si a prescriptiei raspunderii penale, instanta poate, la cerere sau din oficiu, sa constate nedemnitatea succesorala.

Thursday, November 5, 2009

RIL 26/2009 privind aplicarea unitara a dispozitiilor art 184 alin 4(1) CP si art 87 alin 1 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice

Conform unui comunicat de presa al ICCJ, pe data de 12 octombie 2009 au fost solutionate un numar de 8 dosare in care au fost declarate recursuri in interesul legii, dintre care s-au admis 7.

In decizia nr. 26 instanta suprema a fost chemata sa se pronunte asupra aplicarii unitare a dispozitiei din CP privind la vatamarea corporala din culpa in varianta agravata si a infractiunii prevazute in OUG 195/2002 art 86 alin 1. ICCJ s-a mai pronuntat intr-o problematica asemanatoare prin RIL 1/2007 (publicat in MOF nr 81/1 feb 2008).

Astfel, Curtea a dat urmatoarea interpretare obligatorie:

Fapta conducătorului de autovehicul sau tramvai, care a produs o vătămare corporală din culpă constituie, după cum urmează:

1. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai este concomitent, atât în stare de ebrietate, cât şi cu o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, se va reţine concurs real între infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 41 din Codul penal şi cea prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată;

2. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai se află în stare de ebrietate fără însă a avea o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, fapta sa constituie infracţiunea unică prevăzută de art. 184 alin. 41 din Codul penal.

3. În cazul în care conducătorul de autovehicul sau tramvai nu se află în stare de ebrietate, dar are o îmbibaţie alcoolică peste limita legală, există o pluralitate de infracţiuni sub forma concursului real între infracţiunea prevăzută de art. 184 alin. 3 din Codul penal şi art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 sau între art. 184 alin. 4 din Codul penal şi art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002.

Se observa ca art 184 alin 41 retine ca subiect activ persoana “care se afla in stare de ebrietate” in timp ce art 87 din OUG 195/2002 vorbeste de persoana “care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange”. Astfel in cazul in care persoana:

  1. se afla atat in stare de ebrietate constatata clinic
  2. are o imbibatie alcoolica de peste 0.80 g/l
  3. savarseste o vatamare corporala din culpa

Se va retine concurs real intre cele doua infractiuni. Consecinta este fireasca datorita faptului ca cele doua situatii sunt retinute de doua articole diferite si nu exista o absorbtie.

Unitatatea infractionala de la pct 2 nu ridica probleme, intrucat am vazut ca art 87 din OUG 195/2002 retine doar depasirea imbibatiei alcoolice, nefiind incident in cazul starii de ebrietate.

In ceea ce priveste punctul 3, faptul ca conducatorul autovehicului sau al tramvaiului are o imbibatie alcoolica in sange ce depaseste limita prevazuta de lege constituie o nerespectare normelor legale edictate pentru respectiva activitate (in speta OUG 195/2002). Astfel, art 87 din OUG va intra tot in concurs real, insa de aceasta data cu alin 3 sau 4 din art 184 diferenta facandu-se dupa numarul zile pentru ingrijirile medicale:

  • Alin 3 pentru ingrijiri medicale ce depasesc 10 zile
  • Alin 4 pentru ingrijiri medicale ce depasesc 60 de zile

De remarcat este ca nu subzista argumentele prezentate de RIL 1/2007 in ceea ce priveste uciderea din culpa, pentru ca in cazul uciderii din culpa, art. 178 alin 3 prevede ca subiect activ, persoana “avand in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala” care se suprapune peste art 87 alin 1 din OUG 195/2002 si creand, conform art 41 alin 3, o infractiune complexa.

Sunday, October 25, 2009

Cesare Beccaria – Despre infractiuni si pedepse

Citesc in aceasta perioada un tratat de drept care seamana mai mult cu un studiu asupra naturii umane. Se cheama, in titlul lui original, “Dei delitti e delle pene”, sau in editia tradusa in franceza “Des delits et des peines”.

Desi scrisa in anul 1764, principiile acolo expuse sunt in totalitate aplicate si in in zilele noastre. Tocmai de aceea, cititorul nu poate decat sa remarce viziunea extraordinara pe care Beccaria o are in legatura cu puterea de a pedepsi, magistratii, procesul si pedepsele penale. Potrivit cu epoca iluminista, fiinta umana este centru problematicii expuse de autor, care propune, intr-un mod pragmatic si poate irealist la acea vreme, solutii pentru oprirea sau limitarea excesului de putere, in orice forma s-ar exprima el.

Cateva citate din carte:

Dans le jugement de toute espece de delit, le juge a un syllogisme ou raisonnement a faire, dont la premier proposition ou majeure, est la loi generale, la mineure exprime l’action conforme ou contraire a la loi, la consequence, l’absolution ou la peine de l’accuse.”

Il n’y a rien plus dangereux que l’axiome commun, „il faut prendre l’esprit de la loi” [...] L’esprit d’une loi seroit donc le resultat le resultat de la bonne ou mauvaise logique du juge. Il dependroit de sa bonne ou mauvaise digestion, de la violence de ses passion, de la foiblesse de l’accuse, des relations du magistrat avec l’offense , et des toutes les petit causes qui changent les apparance des objets dans l’esprit inconstant de l’homme.”

Heureuse la nation ou la connaisance des lois ne seroit pas une science

Cartea poate fi descarcata in format electronic de aici.

Monday, September 14, 2009

150 de ani de Drept

banner-150-ani

La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devine instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu.”

Sunday, September 6, 2009

Cand intra in vigoare Noul Cod Civil si Penal?

EDIT 5.1.2011 – Conform Proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului Civil și Proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului Penal, în varianta actuală, noile coduri vor intra în vigoare la data de 1 octombrie 2011. Având în vedere că proiectele similare pentru punerea în aplicare a codurilor de procedură se află în stare incipientă, data propusă este una extrem de optimistă.

Am vazut din cautarile de pe Google ca multa lume ajunge pe blog-ul meu cu aceasta intrebare.
Atunci cand am vorbit de noile coduri nu am specificat data intrarii lor in vigoare, si asta pentru mai multe motive.
Art. 446 Intrarea în vigoare
(1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru
punerea în aplicare a acestuia, cu excepţia dispoziţiilor alin.(2) şi (3), care intră în
vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
prezentului cod.
(2) Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare şi Legea nr.
294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591
din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.
(3) În termen de 12 luni de la data publicării prezentului cod, Guvernul va
supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a
Codului Penal.

  • La o citire neatenta a texului, ai putea crede ca intrarea in vigoare se va petrece in 12 luni. Nimic mai fals. Legea de punerea in aplicare este un act normativ cu caracter tehnic care va trebui creat de aceleasi sub-comisii care au redactat Codurile. Aceasta lege de aplicare va trebui supusa Parlamentului spre adoptare in termen de 12 luni de la promulgarea Codurilor substantiale si in acea lege se va specifica expressis verbis data de intrare in vigoare a codurilor

  • Codurile penal si civil sunt gandite sa functioneze impreuna cu alte doua coduri, Procedura civila si penala. Modificarile de substanta, defapt, sunt realizate in aceste coduri de procedura, cum am mai spus si cu alta ocazie. Aceste coduri de procedura abia au intrat in dezbaterea sub-comisiilor parlamentare (aceleasi care au facut si codurile substantiale). Deci, nu cred ca vom avea o forma finala pana de Sarbatori si, avand in vedere amplitudinea modificarilor, nu cred ca putem vorbi de o punere in aplicare inainte de 2011. Altii mai avizati decat mine spun cel mai devreme la jumatatea lui 2011.
Asadar, raspunsul la intrebarea din titlu este unul tipic pentru mediul juridic: “Depinde

Tuesday, August 25, 2009

“N-ai sanse, e pe pile”

De cate ori nu am auzit acest lucru. Cam inainte de orice examen, sau etapa noua in viata mea, se gaseau multi oameni sa imi spuna ca nu o sa intru sau ca nu o sa reusesc, pentru ca nu am “relatii”.
Am sesizat asta prima oara inainte de examenul de admitere la facultate. Ca de obicei, la Drept la Universitatea Bucuresti, examenul se anunta foarte complicat si cu o concurenta destul de serioasa. Cu cateva saptamani inainte de examen, am fost la o cafenea cu mai multi prieteni; subiectul, bineinteles, admiterea. Unul: “Ahh, pai acolo nu intra decat fii de magistrati si avocati – te duci degeaba!”. Nu l-am luat in serios, dar altul insista: “Da, bai, asa am auzit si eu, nu intri daca nu cunosti pe cineva”.
Totusi am intrat.
Cand am dat examenul de permis aceeasi poveste: “Te pica la traseu daca nu dai ceva!” sau “Sigur iti intinde vreo capcana si te pica”. O parcare laterala si 3 strazi mai incolo..
Mi-am luat si permisul fara spaga sau pile – dar nu am gresit nimic la traseu :)
Cand am auzit ca am fost nominalizat pentru Microsoft Most Valuable Professional, am intrebat in stanga si in dreapta despre ce si cum. Bineinteles, aceleasi raspunsuri: “Nu sunt alesi decat aia care sunt prieteni cu cei de la Microsoft din Romania, n-are cum sa te ia pe tine”.
Si iata ca mi-au dat premiu asta de doua ori.
In ultima vreme am discutat cu diversi oameni despre admiterea la INM. Exact aceleasi reactii: numai pe pile, spaga de zeci de mii de euro etc etc. La intrebarea fireasca: “Da de unde stii?” Raspuns: “Pai cum vrei sa fie, ma, altfel?”. Ramane de vazut…
Cred ca multi oameni isi cauta motive pentru esecurile personale, pe principiul strugurii sunt acrii: “n-am intrat acolo pentru ca se intra pe pile”. E un adevarat modus vivendi spaga/pilele pentru unii, incat ei nu concep o lume fara asta. Aceeasi oameni, insa, daca ii intrebi, vor dreptate si justitie.
Paradoxal, nu?

Editare 26.04.2011 - Iată că și în ceea ce privește admiterea la INM zvonurile nu s-au dovedit adevărate. În ziua examenului am auzit că 100 de locuri sunt deja date, informației aflată bineînțeles de la „cineva de la CSM”.
Cu tot cu 100 de locuri ”date”, am intrat numai 71 de candidați. Bârfele și zvonurile au continuat și vor continua.
Mai multe despre subiect aici.

Monday, July 6, 2009

Hurmuz Aznavorian - Excelenta Legii

Am aflat de avocatul Hurmuz Aznavorian cand am citit articolul "Despre inamovibilitate" scris de judecatoarea Ana Maria Puiu.
Cartea, "Excelenta Legii", este o colectie de articole si pledoarii celebre ale avocatului. Daca ar fi sa o incadrez la o categorie anume, cu siguranta aceasta ar fi: ce nu te invata in facultate.
Mi-am dat seama, citind aceasta carte, ca fibra poporului roman nu s-a schimbat in niciun fel: aceleasi probleme in plan politic si juridic care au fost in perioada interbelica se regasesc si acum in viata noastra.

Cateva citate din carte:

"Libertatea nu incape in orice suflet. Sunt suflete servile din nastere, care nu stiu sa pretuiasca libertatea, unicul sens al existentei umane. Cine are sufletul servil, nu are ce cauta in magistratura. A fi magistrat nu inseamna a fi functionar si, mai ales, functionar obedient si complice al executivului arbitrar si fara control. [...] A fi magistrat, inseamna a fi uman. Eu nu am cunoscut pana acum un magistrat mizantrop, dupa cum nu pot intelege nici pe magistratul care are voluptatea sadica de a condamna cu orice pret."

"Libertatea nu este un instict. Nu este un instinct pentru ca instinctul e salbatic, dezordonat si mai ales anarhic. Libertatea este o disciplina, in regimul politic democratic. La baza libertatii este legea si nu putem concepe in viata politica o alta libertate decat o libertate legala.

Monday, June 29, 2009

Magistrat asistent de la ICCJ exclus din magistratura

Sectia pentru judecatori a CSM a decis excluderea din magistratura a Aurei Bulzan, magistrat asistent la Sectia civila si de proprietate intelectuala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Motivul: incalcarea prevederilor legale referitoare la exercitarea functiei si grava neglijenta.

Sursa: CSM

Saturday, April 25, 2009

Salariile magistratilor – mari sau mici?

Surse de informare:
  1. Legea nr. 303/2004 privind statul magistratilor.
  2. Adevarul despre salariile judecatorilor. Limite si exemple.
  3. Veniturile lunare nete ale judecatorilor.
  4. Declaratiile de avere ale judecatorilor.
Notiunea de magistrat include, in principal, judecatorii si procurorii.
Cum ajungi judecator/procuror?
  1. 4 ani de Facultate de Drept –> Examen de licenta
  2. Admitere la Institutul National al Magistraturii –> anul trecut au fost 2500 candidati
  3. 2 ani de INM –> Examen de admitere in magistratura
  4. 1 an si jumatate de stagiatura > Examen de capacitate
  5. Dupa 8 ani de studii si examene esti judecator/procuror la judecatorie/parchet de pe langa judecatorie.
  6. Dupa 3 ani poti sa dai examen pentru Tribunal.
Incompatibilitati
“Art. 5. - (1) Funcţiile de judecător, procuror, magistratasistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.”
Asadar, singurele surse de venit al unui magistrat sunt salariul de la Tribunal/Parchet si, eventual, salariul primit daca ocupa o functie de cadru didactic la o facultate.
Exceptii:
“Art. 11. - (1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.
(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Aceste exceptii nu ar putea avea calitatea unor surse propriu-zise de venit, magistratilor fiindu-le numai permis sa participe la activitatile de mai sus, neinsemnand ca acestia chiar vor avea ocazia sa participe.
Drepturi
“Art. 79. - (1) Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.
(6) Judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu.”
“Art. 80. - Judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.”
Obligatii/Limitari
Art. 4. “(2) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.” – O prevedere care nu vi s-ar parea prea importanta, insa este esentiala in contextul balamucului legislativ din tara noastra. Deasemenea, judecatorul nu poate judeca niciodata in echitate si este tinut intotdeauna de lege.
“Art. 10. - (1) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.”
“Art. 90. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.”
“Art. 91. - (1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora, şi să respecte secretul profesional.”
Acum vine partea nasoala; conform raportului de activitate publicat pe site-ul CSM pentru anul 2008, incarcatura la nivel national de cauze/judecator este de 632 pe an. Asta inseamna ca, in medie, un judecator a avut de rezolvat 53 de cauze pe luna, adica aproape 2 cauze pe zi.
Salarii
Va invit sa va uitati pe declaratiile de avere ale magistratilor (link-ul 4 de la inceput) si sa va faceti o parere.
Conform UNJR, mediile nete ar fi urmatoarele:
  1. Judecatori stagiari: 1913 RON
  2. Judecatori la judecatorii: 3500-4801 RON
  3. Judecatori la tribunale: 4450-5334 RON
  4. Judecatori la curti de apel: 5618-6519 RON
Cand va uitati pe declaratiile de avere, luati in considerare ca exista pozitii de presedinte si vice-presedinte (ultima numai la tribunale si curti de apel) care sunt remunerate semnificativ mai bine. Deasemenea, in 2008 au fost acordate drepturi salariale restante obtinute de magistrati in instanta (veti vedea aceasta mentiune la unii pe declaratie)
Concluzii
Am auzit foarte multe comparatii intre salariile magistratilor, medicilor si profesorilor. Exista o diferenta semnificativa, ce-i drept. Insa cred ca ne punem problema gresit: in loc sa vrem ca salariile magistratilor sa scada la cel al profesorilor, nu ar fi normal sa marim salariile medicilor si profesorilor? Unde e normalitatea, la 700 Ron/ luna?

Concluziile le poate trage fiecare dintre noi.